Echipa de la Științele Comunicării publică noi cercetări în cel mai recent număr al Analelor UOC – Seria Filologie

Echipa de la Specializarea Jurnalism (program licență) și Relații publice și dezvoltare interculturală (masterat) din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (UOC) este prezentă, cu noi articole științifice, în paginile celui mai recent număr al Analelor UOC – Seria Filologie. Este vorba despre volumul XXXI, 2/2020, numărul special Metaphor, Spatiality, Discourse, editat de lect. univ. dr. Lucia Opreanu și lect. univ. dr. Nicoleta Sava, directorul Departamentului de Limbi și Literaturi Moderne și Științele Comunicării. Cercetările menționate apar în secținile Studii media și Studii didactice.

Articolul The Fake News Ecosystem and the Issue of Responsibility: Veles – Macedonia Production, Tech Platforms Distribution, and American Consumption, semnat de conf. univ. dr. Raluca Petre, coordonatoarea programului de masterat Relații publice și dezvoltare interculturală, asist. univ. drd. Valentin Vanghelescu și Sara Trajchevska, absolventă a Specializării Jurnalism și masterandă la programul de Relații publice al UOC, pornește de la observația lui Nir Kshetri și J. Voas, anume „Creatorii, consumatorii și arbitrii din zona dezinformării au un efect de întărire reciprocă. Acest lucru duce la un ecosistem de știri false”(Kshetri, Voas 5). „Am considerat această observație drept punctul nostru de plecare pentru a explora problema responsabilității principalilor actori dintr-un anumit ecosistem de știri false: producători de conținut, distribuitori de platforme și audiențe consumatoare. Am întreprins o cercetare empirică în Veles, Macedonia, unde există o mare comunitate de producători de știri false, pentru a avea o înțelegere directă a fenomenelor”, susțin autorii studiului.

Potrivit acestora, cercetarea lor caută răspunsuri la două întrebări principale: 1) Cui aparține responsabilitatea pentru știrile false: producătorului, distribuitorului, utilizatorului? și 2) Cum este distribuită responsabilitatea? „Ipoteza de lucru este că producătorii, consumatorii și arbitrii care acționează în câmpul dezinformării au un efect de întărire unul asupra celuilalt, care îi face să funcționeze într-un cerc vicios ce permite producerea, reproducerea și difuzarea știrilor false”, explică Raluca Petre, Valentin Vanghelescu și Sara Trajchevska.

Lect. univ. dr. Mariana Tocia, coordonatoarea Specializării Jurnalism din cadrul UOC, semnează, în acest număr al Analelor, articolul Ethical, Political and Religious Challenges for the Easter Ritual in Covid Times: Sacred Times in (Non)Sacred Online Space, în care analizează perspectivele etice și nonetice din comunicarea mediatică, pornind de la discursul politic și discursul jurnalistic și continuând cu discursul reprezentanților Bisericii Ortodoxe, în contextul crizei generate de Covid 19. „Analiza de conținut a acestor tipuri de discursuri are ca dimensiune referențială acordurile semnate dintre Ministerul Afacerilor Interne și Biserica Ortodoxă Română pentru a preveni răspândirea virusului în timpul sărbătorilor pascale, comunicare care depășește paradigma înțelegerii dintre instituții. Astfel, limitarea răspândirii virusului devine o cauză etică sau nonetică a limitării libertății? Felul în care Biserica Ortodoxă dezaprobă interzicerea participării credincioșilor la slujba de Înviere în timpul pandemiei este o chestiune ce ține de etică, în apărarea drepturilor umane, sau o chestiune pur teologică?”, se întreabă autoarea.

Conform lect. univ. dr. Mariana Tocia, studiul său urmărește reacțiile publicului în (trans)ritualizarea sărbătorilor pascale, analiza dintre „spațiul sacru”, „timpul hierofanic” și „spațiul digital”, prin intermediul platformelor media și instituționale de pe Facebook. „Argumentele simbolice ce țin de oficierea slujbelor în prezența fizică a credincioșilor sunt transferate în spațiul virtual. Prin spațiul digital, s-a continuat eficacitatea simbolică a ritului religios, online-ul nu a confiscat ritul, ci i-a menținut sacralitatea. Dacă spațiul sacru este doar cel legat de templu, de biserică, timpul sacru se poate «petrece» și dincolo de spațiul bisericii, prin rugăciune, meditație, ori prin comentariile enoriașilor care atestă participarea în direct la ritualul religios din timpul slujbelor transmise online”, menționează autoarea studiului Ethical, Political and Religious Challenges for the Easter Ritual in Covid Times: Sacred Times in (Non)Sacred Online Space.

Articolele The Fake News Ecosystem and the Issue of Responsibility: Veles – Macedonia Production, Tech Platforms Distribution, and American Consumption și Ethical, Political and Religious Challenges for the Easter Ritual in Covid Times: Sacred Times in (Non)Sacred Online Space sunt disponibile în secția Studii media a Analelor.

Tot în Volumul XXXI, 2/2020 al revistei, lect. univ. dr. Costel Coroban publică articolul Teaching the Concepts of Culture Shock and Cultural Heterogeneity in Online Intercultural Communication Courses. Cercetarea sa abordează importanţa utilizării de activităţi digitale interactive în învăţământul superior şi universităţi în contextul mutării activităţilor educative în mediul virtual pentru protejarea sănătăţii studenţilor şi personalului didactic. „Cadre didactice din lumea întreagă au semnalat situaţii din timpul orelor în format sincron digital în care deşi studenţii aveau abilităţi foarte bune de utilizare a tehnologiei, aceştia păreau să nu dovedească lucrul acesta în contextul învăţământului digital. Unii experţi cred că poate fi vorba de o problemă culturală, pentru că abilităţile digitale ale tinerilor nu sunt orientate spre funcţia învăţării, în timp ce alţii au atras atenţia asupra problemelor socio-economice, cum ar fi accesul la o conexiune la Internet de bună calitate sau disponibilitatea unui loc de studiat în linişte acasă”, explică autorul studiului. Totodată, în articol sunt descrise şi documentate din punct de vedere teoretic activităţi de învăţare care au fost puse în aplicare în cadrul orelor de „Comunicare interculturală” de la programul de studii de masterat Relaţii publice şi dezvoltare interculturală din cadrul Facultăţii de Litere a UOC. Abordarea metodologică se aseamănă cu metoda uzitării incidentelor critice sau metoda dialogului critic, în cadrul cărora scenarii didactice sunt descrise, observate şi analizate pentru a oferi concluzii viabile şi exemple de bune practici în dezvoltarea înţelegerii în profunzime a conceptelor teoretice cheie din comunicarea interculturală”, precizează lect. univ. dr. Costel Coroban.

Articolul Teaching the Concepts of Culture Shock and Cultural Heterogeneity in Online Intercultural Communication Courses este disponibil în secția Studii didactice a Analelor.

Seria Filologie a Analelor UOC este coordonată de conf. univ. dr. Estella Ciobanu, redactorul șef al publicației. Revista este indexată într-o serie de baze de date internaționale, una dintre ele fiind CEEOL.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.