Conferința anuală a studenților în Științele comunicării la Facultatea de Litere, UOC

Andreea CABASON

Andreea ASMAN

Departamentul de Limbi și literaturi moderne și Științele comunicării din cadrul Facultății de Litere a Universității „Ovidius” din Constanța (UOC) a organizat, la finalul săptămânii trecute, o nouă ediție a Sesiunii de comunicări științifice a studenților, masteranzilor și doctoranzilor. La fel ca și anul trecut, dat fiind contextul pandemiei de coronavirus și restricțiile impuse, manifestarea științifică s-a desfășurat în regim online, pe platforma Microsoft Teams. Evenimentul este o tradiție atât pentru studenții, cât și pentru profesorii de la Științele comunicării din cadrul UOC și reprezintă un context oportun pentru transferul de cunoaștere și schimbul de idei, pentru dezbateri pe marginea temelor de actualitate din domeniu, precum și pentru exersarea gândirii critice de către viitorii absolvenți, care își doresc să își construiască o carieră în această zonă.

Sesiunea de comunicări – intitulată, anul acesta, Transformări în comunicarea mediată –  s-a derulat pe trei paneluri, moderate de profesorii din echipa Științelor comunicării – UOC: conf. univ. dr. Raluca Petre, lect. univ. dr. Mariana Bafană, lect. univ. dr. Ada Codău, lect. univ. dr. Costel Coroban și asist. univ. dr. Valentin Vanghelescu. Studenții au prezentat cercetări ce abordează o paletă largă de teme actuale și domenii extrem de interesante: specificul formatelor TV pentru tineri, memoria culturală în presa culturală românească, investigația jurnalistică în presa centrală și locală, genuri jurnalistice în presa studențească, criza din Belarus, brand-uri – promovare și campanii  publicitare pe platformele de socializare, publicitatea înșelătoare, evoluția organizațiilor non-guvernamentale și societatea civilă în România post-decembristă, comunicarea politică în mass-media în contextul alegerilor locale din 2020, comunicarea de criză în timpul pandemiei de COVID-19, producția literară locală, studii de gen, conflicte inter-generaționale, dialog intercultural, publicitate tradițională vs. publicitate online.

Primul panel, intitulat „Genuri și formate jurnalistice”, a fost moderat de conf. univ. dr. Raluca Petre,coordonatorul programului de master Relații publice și dezvoltare interculturală, și de lect. univ. dr. Mariana Bafană, coordonatorul Specializării Jurnalism. Prima cercetare prezentată a fost „Dinamica unui format de televiziune și producția pentru tineri. Studiu de caz: Emisiunea Joia Tineretului, realizată de Carla Preoteasa, studentă în anul III. Lucrarea sa clarifică trei concepte esențiale (televiziune, producția de televiziune și formatele TV) și își propune să înțeleagă de ce nu se mai uită tinerii la TV, dar și să explice de ce televiziunile trebuie să cunoască segmentul tânăr, valorile și nevoile generației tinerilor.

Diana Stănculeț a prezentat lucrarea „Identități europene, naționale și culturale. Presa culturală”, prin care și-a propus să înteleagă presa culturală românească de după 1989 și să observe rolul acesteia într-un stat european. Florentina Stanciu, studentă, și ea, în anul III, lucrează la cercetarea „Însușirea competențelor practice și producția de conținut jurnalistic. Studiu de caz: Revista Ovidianum, în care își propune să analizeze genurile jurnalistice utilizate în producția revistei studențești, să cartografieze temele și subtemele din viața studențească acoperite de publicație. Iliea Omer are ca obiectiv, prin cercetarea derulată – „Încălcarea normelor etice în formatele mondene din audiovizual. Studiu de caz: analiza emisiunii Acces Direct – sublinierea importanței eticii în televiziune.

Mădălina Jacotă a prezentat, în cadrul sesiunii de comunicări, lucrarea „Managementul informației în media. Studiu contrastiv al anchetelor jurnalistice” prin care își propune analizarea comparativă a anchetelor jurnalistice publicate de Rise Project și de cotidianul local Replica de Constanța. În ceea ce o privește pe Marina Luchian, studenta în anul IIIlucrează la cercetarea „Criza din Belarus. Contextul geopolitic şi mediatizarea acesteia în presa românească”, în care analizează mediatizarea conflictului din Belarus în presa românească, dar nu numai, mai exact, în textele de opinie, pentru a înțelege poziționarea jurnaliștilor față de subiect.

Strategii de promovare pe Instagram, comunicarea politică online și noile forme de publicitate

Cel de-al doilea panel, „Comunicare și promovare”, a fost moderat de lect. univ. dr. Costel Coroban și lect. univ. dr. Ada Codău. În cadrul acestui panel, Larisa Voinea a prezentat lucrarea „Social media marketing și capitalul de brand pe Instagram. Studiu de caz: analiza brand-ului L’oreal, în care analizează concepte și fenomene precum brand-ul în online, relația brand-ului cu publicul, personalitatea și identitatea brand-ului în social media. Tânăra a fost urmată de Isabela Gîtman,cu lucrarea „Strategii de promovare pe Instagram. Studiu de caz: analiza comparativă între brand-urile Nivea și Farmec Gerovital”, în care cercetează cultura de brand, capitalul de imagine și relația cu publicul a celor două brand-uri.

Cecilia Bărbieru lucrează la cercetarea „Derapaje etice și mituri în comunicarea publicitară din mediul online. Sudiu de caz: analiza brand-ului eMAG” în care studiază comunicarea deficitară dintre brand-ul eMAG și clienții acestuia. Cristina Maidanu a prezentat, la ediția din acest an a Sesiunii de comunicări științifice a studenților, masteranzilor și doctoranzilor, lucrarea „Evoluția organizațiilor neguvernamentale studențești la nivel local. Strategiile de comunicare ale acestora”, în care clarifică mai multe concept, printre care: al treilea sector, organizațiile non-guvernamentale și societatea civilă. Studenta observă modul în care a evoluat sectorul non-profit din România după 1989.

Cristina Croitoru abordează, în cercetarea sa – „Comunicarea politică online în timpul campaniei electorale locale din Constanța”, – aspecte precum limbajul, abaterile de la normele etice și discursurile de atac între trei politicieni, foști candidați la alegerile locale din 2020, din Constanța. Studenta își propune să înțeleagă dacă cei trei au avut sau nu o comunicare politică bună și, în acest scop, pune sub lupă comunicarea acestora pe canalele de YouTube, pe site-urile lor, precum și pe platformele de socializare (Facebook și Instagram). Petruța Ridiche a prezentat, în contextul evenimentului, lucrarea „Analiza comunicării politice în timpul crizei provocate de pandemia Covid 19”, în care studiază modul de comunicare al unor politicieni români în timpul crizei provocate de pandemia COVID 19.

Nu în ultimul rând, Mihai Preda a prezentat, în cadrul panelului „Comunicare și promovare”, cercetarea Noile forme de publicitate în comunicarea online. Studiu de caz: Analiza brand-ului Corso pe TikTok” în care a analizat principalele tendințe ale branding-ului online, scopul său fiind observarea adaptabilității brand-urilor la noile platforme.

Câmpul producției literare locale, construirea identității de gen și conținutul publicitar al influencer-ilor

Cel de-al treilea panel, intitulat „Comunicare și producție (inter)culturală”, a fost moderat de conf. univ. dr. Raluca Petre și asist. univ. dr. Valentin Vanghelescu. Secțiunea a debutat cu lucrarea Ioanei Bărbuliceanu, „Studiul câmpului producției literare locale”, în care studenta a abordat aspecte precum câmpul puterii, literatura ca formă de artă, producția literară autonomă și heteronomă. A fost urmată de Andreea Palela, cu lucrarea „Studierea construirii identității de gen pe platformele de ştiri din România”,în care studenta analizează modul în care subiectulidentității de geneste tratat în materialele de informare din presa autohtonă.

Davide Lucaci a prezentat cercetarea „Identitatea generațională și conflictul intergenerațional”, în care analizează societatea aflată în continuă schimbare și conflictele dintre generații. În același panel, Andrada Munteanu a susținut lucrarea „Ecoturismul ca modalitate de dialog intercultural. Construirea eco-identității în România”, care abordează modul în care ecoturismul din România poate funcționa ca un dialog intercultural. Nu în cele din urmă, Lorena Popa a încheieat Sesiunea de comunicări științifice studențești din acest an cu lucrarea „Conținutul utilitar și publicitar al creatorilor de conținut”, în care tânăra și-a propus să surprindă diferența dintre advertising-ul tradițional și cel online.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.