Universitatea OVIDIUS din Constanța (UOC) a găzduit, recent, conferința finală din cadrul proiectului de antreprenoriat sustenabil SUSTENT – EEA & Norway Grants, derulat în colaborare cu Universitatea HVL Bergen & Sogndal din Norvegia. De-a lungul celor două zile ale evenimentului desfășurat în Sala Senatului UOC, cercetători români și norvegieni și studenți ai Universității Ovidius au prezentat o serie de lucrări centrate pe ideea sustenabilității antreprenoriale în mai multe sfere de activitate.

Unul dintre rezultatele palpabile ale proiectului, pe lângă transferul de cunoaștere, este introducerea, în curricula UOC, a disciplinei de studiu „Antreprenoriat sustenabil”, de care vor beneficia studenții din cadrul a patru programe de studiu de la trei facultăți: Facultatea de Științe economice, Facultatea de Litere și Facultatea de Psihologie și Științele educației.

Am stat de vorbă, la finalul proiectului SUSTENT – EEA & Norway Grants, cu Raluca Petre, conf. univ. dr. la Științe ale comunicării UOC, coordonator al programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală, despre ce a însemnat implicarea cadrelor didactice și a studenților UOC în acest proiect, despre cât este de important să învățăm să aplicăm, în regiunea Dobrogea și, extrapolând, în România, principiile sustenabilității financiare, dar și despre cum ar putea media din România să devină realmente sustenabilă.

Care au fost beneficiile participării la proiectul SUSTENT pentru profesorii UOC? Dar pentru studenții UOC?

Raluca PETRE: Am avut contact direct cu o societate care trăiește, cu mic cu mare, sustenabil și cu grijă față de natură. Am văzut fiorduri minunate, ape limpezi, am mirosit aer curat și am călătorit cu ferryboturi electrice, care nu fac nici zgomot, nici mizerie. Cinci studenți de la Științele comunicării UOC, dintr-un total de 20 din toată universitatea, au beneficiat de mobilități în Norvegia. Alexandru Tudor, Ekaterina Chițu și Adrian Anton de la nivel licență, respectiv Mădălina Jacotă și Bianca Ciurea de la master au contribuit prin realizarea de interviuri, prin cercetări care s-au concretizat într-o disertație la masteratul de Relații publice și dezvoltare interculturală, respectiv o licență la programul Jurnalism. Cea mai importantă lecție pentru noi a fost că se poate.

Aș mai menționa un articol de presă realizat de unul dintre studenții participanți la proiect, care a scris pentru  prestigioasa publicație națională g4media un reportaj în care compară căile ferate din Norvegia cu cele din România: https://www.g4media.ro/foto-cum-arata-o-calatorie-cu-trenul-de-stat-din-norvegia-in-comparatie-cu-drumurile-pe-rutele-cfr.html. Este un rezultat concret, prin care lucrurile pe care noi le-am experimentat în Norvegia ajung mai departe în societatea noastră și ne fac pe toți mai atenți și mai exigenți în privința condițiilor noastre de viață.

Ce cunoștințe privind modele de afaceri sustenabile ați dobândit prin intermediul acestui proiect româno-norvegian?

R. P.: În acest proiect am învățat să fim atenți nu doar la profit atunci când vorbim despre o afacere, ci și la aspectele sociale privind bunăstarea angajaților, precum și la elementele de sustenabilitate ecologică, impactul unei afaceri asupra mediului. Cred că am devenit mai sofisticați, mai inteligenți și mai creativi. Am văzut cum elementele de patrimoniu pot deveni parte a unei afaceri de succes sau cum o pistă de bicilete în mediul montan poate contribui la dezvoltarea locală, fără să distrugă mediul. Cred că am învățat că o afacere poate fi mai mult decât retail și imobiliare, accepțiuni comune în regiunea noastră.

Care este orizontul dumneavoastră de așteptare cu privire la aplicarea, în regiunea Dobrogea, a unui model de sustenabilitate care să implice autoritățile locale, mediul privat și mediul academic?

R.P.: Gândirea antreprenorială înseamnă să vezi oportunități. Chiar dacă în momentul de față comunicarea intersectorială nu este prea bună la nivel regional, avem, aici, un potențial fantastic, dacă am reuși doar să ne adunăm, să avem încredere unii în alții și să lucrăm împreună. Cercetarea noastră de teren din cadrul proiectului ne-a arătat o diferență fundamentală între comunicarea intersectorială din Norvegia și cea din România. Cooperarea este piatra de temelie a proiectelor norvegiene, pur și simplu mediul public, cel privat și cel academic lucrează împreună. La noi, sectoarele funcționeză mai degrabă independent unele de altele la nivel regional, validând modelul laissez-faire. Prioritățile decidenților sunt mai mult individuale, decât instituționale și atunci și activitățile sunt mai mult fragmentate. Comunicarea este o resursă foarte ieftină, dacă reușim să construim punți de încredere și cooperare, atunci cred că potențialul de dezvoltare locală este fantastic.

Cum vedeți posibilitatea învățării, respectiv a aplicării cu succes a unui model de sustenabilitate în mass-media din România, dar la scară largă, nu în insule, în cazuri izolate, care aproape că ne miră?

R.P.: Într-adevăr, în momentul de față observăm insule de sustenabilitate în media, dar independența financiară și socială reprezintă excepția, nu regula. În cadrul proiectului am început să studiem cu studentul Adrian Anton în mod comparativ modelele de sustenabilitate ale media din Norvegia față de cele din media din România. Rezultatele preliminare ale cercetării lui Adrian ne indică faptul că în Norvegia există o susținere financiară publică a presei locale, se alocă bani, dar nu se intervine la nivelul deciziilor editoriale. Criteriile de obținere a finanțării sunt foarte dure, dar obiective și transparente. Astfel, dacă ești o publicație cinstită și profesionistă, primești bani de la stat, dar nu ești controlat de stat.

Un al doilea mecanism funcțional de finanțare din Norvegia, care începe să funcționeze și în România, este crowdfunding-ul, finanțarea direct de la populație. De exemplu, dacă un cetățean dintr-o localitate vrea să își susțină publicația favorită, îi donează o sumă de bani, cât consideră acesta. Cred că putem învăța destul de mult analizând modelul norvegian, dacă luăm în considerare faptul că aceștia se clasează în mod constant pe locul I în lume la capitolul transparență media.

Cât de importantă este studierea, înțelegerea în profunzime a ideii de sustenabilitate antreprenorială pentru un tânăr care urmează studiile de licență în România acestor zile?

R.P.: Studierea sustenabilității antreprenoriale ne pune într-o perspectivă mai largă și mai responsabilă. Ne face să înțelegem că acțiunile noastre au consecințe economice, sociale și ecologice. Ceea ce facem, felul în care economisim sau risipim, felul în care alegem să călătorim: cu trenul sau cu automobilul cu benzină, felul cum ne raportăm la cei din jur, ca parte a unei comunități sau ca instrumente utile nouă, felul în care aruncăm la întâmplare sau nu, toate acestea sunt părți componente ale vieții noastre. Gândirea sustenabilă ne obișnuiește cu ideea că facem parte dintr-un ecosistem mult mai larg decât propria persoană și că deciziile noastre de zi cu zi afectează acest ecosistem. Cursul „Antreprenoriat sustenabil” ne ridică niște dileme la fileu, ne zdruncină puțin felul nostru de a fi, ne face să ne gândim de două ori dacă într-adevăr a conduce propria noastră mașină este un ideal atât de demn de urmărit.

***

Raluca Petre a susținut doctoratul în Sociologie la Graduate School for Social Research,Varșovia cu o teză despre schimbarea instituțională a mass-media din România. De-a lungul timpului, a publicat peste 25 de articole științifice în Germania, Franța, Polonia, Elveția și România. În 2021, a publicat, alături de Sara Trajchevska, absolventă a Specializării Jurnalism și a programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală, un studiu despre fake news în „Romanian Journal of Political Science”, singura revistă cotată ISI Web of Science în domeniul Social and Political Science din România. În 2019, Ralucăi Petre i-a apărut, la Editura Tritonic, volumul „Managementul informației în media”. În cadrul Universității Ovidius, Raluca Petre a fost activă, în ultimii ani, în calitate de mentor, într-o serie de proiecte care sprijină antreprenoriatul studențesc.