Echipa de la Științe ale comunicării din cadrul Universității Ovidius din Constanța (UOC) și Centrul pentru Resurse Civice au organizat, la finalul săptămânii trecute, dezbaterea InMedia – Inclusive Media Literacy for Youth (Alfabetizare media incluzivă). Evenimentul s-a derulat în Atelierul Google din campus, corp A, și a reunit studenți din anul I ai Specializării Jurnalism – Facultatea de Litere a UOC și elevi din mediul rural constănțean. Invitații evenimentului moderat de Cosmin Bârzan, președintele Centrului pentru Resurse Civice, au fost conf. univ. dr. Raluca Petre și Eduard Grosu, profesor de informatică la școala din comuna Peștera, județul Constanța. Alături de ei au participat, la eveniment, lect. univ. dr. Mariana Bafană, coordonatoarea Specializării Jurnalism, lect. univ. dr. Ada Codău și lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu.

Conf. univ. dr. Raluca Petre, coordonatoarea programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală – Facultatea de Litere, UOC, a susținut, în cadrul dezbaterii, prezentarea intitulată „Accesul la informație, premisă pentru dezvoltarea durabilă”. În acest context, cadrul universitar a făcut o trecere în revistă a funcțiilor clasice ale mass-media, așa cum au fost acestea explicate de Denis McQuail, anume funcția de informare, funcția de divertisment, funcția de legătură, funcția de culturalizare și cea de interpretare. Raluca Petre a atras atenția asupra faptului că ideea conform căreia tinerii consumă mass-media pentru divertisment este, de fapt, o prejudecată. Studiile demonstrează că tinerii sunt consumatori de media în primul rând pentru funcția de legătură pe care o îndeplinește aceasta. Mai exact, din frica, teama, riscul de izolare – care în literatura de specialitate se numește fear of missing out – tinerii devin consumatori de mass-media, tocmai pentru a nu se simți izolați sau chiar excluși din anumite grupuri. „Pentru tineri, în cea mai mare măsură contează funcția de legătură a media. Dar accesul la media nu e la fel pentru toți, nu e același”, a declarat conf. dr. Raluca Petre, ducând aici discuția spre ideea de necesitate a educației media incluzive, în sensul facilitării accesului la media și pentru tinerii defavorizați, pentru cei cu diverse deficiențe și pentru copiii și tinerii provenind din mediul rural.

Totodată, cadrul universitar le-a vorbit studenților și elevilor prezenți la eveniment și despre baza legală a accesului la informațiile publice. A amintit, aici, printre altele, articolele 30 și 31 din Constituția României și Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Conf. dr. Raluca Petre a subliniat importanța verificării informațiilor care ne parvin pentru a nu deveni victime ale dezinformării. „În noile media sunt o grămadă de conținuturi neverificate, potențial toxice mai ales pentru cei vulnerabili”, a declarat aceasta. În aceeași ordine de idei, Raluca Petre a explicat că „sărăcia este o vulnerabilitate foarte mare și poate însemna imposibilitatea de a avea acces la resurse”. „Cu cât suntem mai vulnerabili, cu atât deciziile noastre sunt mai proaste”, a subliniat coordonatoarea programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală.

Dezbaterea a fost dinamică, iar studenții și elevii prezenți la eveniment s-au dovedit dornici să-și exprime părerea pe marginea educației media incluzive. Intervențiile lor în contextul discuțiilor au fost utile atât pentru că am aflat cum văd tinerii necesitatea alfabetizării media incluzive și în ce fel se raportează ei la informație, la știri false, dar și platformele de socializare. Cât de expuși se simt față de conținuturile mincinoase și cât de pregătiți sunt să discearnă între informații reale, verificate și dezinformare.