Conf. univ. dr. Raluca Petre de la Științe ale comunicării, Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), a fost, săptămâna trecută, invitata emisiunii „Tema zilei”, realizată de Liliana Munteanu, la Radio Constanța, emisiune ce a avut ca subiect fake news-urile. În aproximativ 30 de minute, redactorul Radio Constanța și Raluca Petre, coordonatoarea programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Facultății de Litere a UOC, au discutat despre ce anume diferențiază informațiile reale, verificate din multiple surse de conținuturile false, uneori manipulatoare, despre mediile în care știrile false proliferează, dar și despre nevoia de certitudini a oamenilor.

La începutul emisiunii, conf. univ. dr. Raluca Petre a explicat, într-un limbaj accesibil consumatorilor de media, respectiv ascultătorilor Radio Constanța, ce anume sunt știrile false.

„Fake news-urile sunt niște conținuturi care seamănă, ca formă, cu niște știri. Dar care nu sunt realizate pentru a informa, ci pentru a dezinforma. Cam acesta este definiția de bază”, a declarat cadrul universitar, menționând, totodată, că fake news-urile nu reprezintă un fenomen de dată recentă. În aceeași ordine de idei, Raluca Petre a explicat că, dat fiind avântul tehnologic și accesul la scară largă al actorilor sociali la mijloacele de informare în masă mai ales prin intermediul Internetului, expunerea la știrile false este mai mare: „Accesul este mult mai larg și mai variat și, atunci, și întâlnirea noastră cu fake news-urile este mult mai frecventă”.

Făcând trimitere la studiile sociologului Septimiu Chelcea, conf. dr. Raluca Petre a explicat că, în situații de criză, de incertitudine, proliferează știrile false și zvonurile. „Noi, ca oameni, funcționăm după anumite reguli și în situațiile acestea limită reacționăm diferit. Oamenii au nevoie de certitudini, au nevoie să înțeleagă ce li se întâmplă și au nevoie să controleze mediul și viața. Și, atunci, situațiile de mare incertitudine reprezintă, de fapt, situații în care oamenii pierd controlul. Ei cad în brațele știrilor false sau ale zvonurilor, pentru că ele dau o narațiune care pare să aibă sens cumva”, a declarat, la Radio Constanța, Raluca Petre.

„Tehnologia are și partea sa întunecată. Poate fi folosită pentru a truca, pentru a modifica, a decontextualiza, a juxtapune”

În continuare, cadrul universitar a vorbit despre rolul pe care îl joacă tehnologia în crearea știrilor false. Conform declarațiilor sale, în ciuda numeroaselor beneficii pe care le oferă și a progreselor pe care le-a înregistrat, tehnologia are, totuși, o parte negativă, atunci când vorbim despre generarea de fake news. „Tehnologia este un avantaj pentru mulți, dar are și partea sa întunecată. Poate fi folosită pentru a truca, pentru a modifica, pentru a decontextualiza, a juxtapune informații, imagini care nu sunt adevărate”, a explicat invitata emisiunii „Tema zilei”.

 Întrebată ce anume le lipsește indivizilor pentru a discerne informația reală, verificată, de fake news-uri, conf. dr. Raluca Petre a răspuns că, în primul rând, le lipsește timpul. „Lipsește timpul de a judeca. Peste noi vin atâtea conținuturi, încât ne mulțumim cu bucățele care sunt plauzibile. Și nu mai avem pretenția – din punct de vedere cognitiv – de a observa în ce măsură avem argumente sau există o demonstrație”, a declarat coordonatoarea masteratului de Relații publice de la UOC.

În ceea ce privește instrumentele care ar putea ajuta cetățenii să fie mai puțin vulnerabili în fața fake news-urilor, conf. dr. Raluca Petre a menționat logica și educația media. „Este foarte importantă logica formală, de bază. Adică, în ce măsură putem să demonstrăm o relație de cauzalitate, în ce măsură avem un argument care stă în picioare?”. Cât despre educația media, cadrul universitar a declarat că „există o încercare sistematică la nivelul Uniunii Europene de a introduce această capacitate a elevilor de la vârste mici, în primul rând de a discerne între diversele tipuri de conținuturi”. Alături de logică și de educație media, discernământul fiecărui individ este extrem de important în lupta împotriva fenomenului fake news. Discernământul se formează, însă, așa cum a declarat conf. univ. dr. Raluca Petre, prin studiu, prin exercițiu cognitiv, nu de la o zi la alta.

„Rețelele sociale reprezintă un mediu foarte bun pentru răspândirea fake news-urilor, pentru că avem acest fenomen de viralizare”

Nu mai puțin important, Raluca Petre a declarat și că cei mai expuși la conținuturile false sunt oamenii cu o educație precară, copiii și tinerii. „În general, oamenii mai puțin educați sunt mai expuși”, a precizat cadrul universitar.  

În ceea ce privește rețelele de socializare, conf. dr. Raluca Petre a explicat din ce motive acestea reprezintă cel mai propice mediu pentru ca știrile false să circule și să se dezvolte: „Rețelele sociale reprezintă un mediu foarte bun pentru răspândire, pentru că avem acest fenomen de viralizare. Și, în general, știrile proaste se viralizează mult mai repede decât știrile bune. Știrile false, care sunt construite special pentru a fi mai atractive, ajung mult mai departe decât știrile muncite, coroborate cu surse încrucișate”, a explicat, la emisiunea Radio Constanța, cadrul universitar de la Științe ale comunicării UOC.

Raluca Petre a adus în discuție și ideea conform căreia toți așa numiții creatori de conținut pot face jurnalism. „În primul rând, jurnaliștii lucrează cu informații verificate, cu triangulație, cu încrucișarea surselor și produc conținut de interes public. Majoritatea influencerilor și a producătorilor de conținut sunt, mai degrabă, mai preocupați de sfera privată, decât de sfera publică, de binele comun și buna guvernare”, a declarat Raluca Petre, adăugând, ulterior: „Foarte puțini sunt cei care fac jurnalism și foarte mulți sunt cei care fac conținuturi care fac plăcere, care, da, probabil le aduc popularitate. Dar această popularitate nu-i face pe acei utilizatori niște cetățeni mai competenți, niște oameni care să înțeleagă lumea în care trăiesc, care să ia decizii bune în viața lor pe baza unor informații verificate. E un club vesel și cât de cât ignorant. Din punctul meu de vedere, jurnalistul este în căutarea adevărului”.

Nu în ultimul rând, întrebată de realizatoarea emisiunii Radio Constanța cum a transpus în cercetare subiectul fake news, conf. univ. dr. Raluca Petre a menționat articolul „Optimizarea conținutului în comunicarea politică; lecții de la întreprinderile de știri false din Veles, Macedonia” pe care l-a publicat, alături de fosta sa studentă și masterandă Sara Trajchevska, în „Romanian Journal of Politicial Science”, singura revistă cotată ISI Web of Science în domeniul Social and Political Science din România. În acest studiu, autoarele explorează practicile de Internet marketing și producție de știri false ca un nou regim de conținut media, bazat pe încorporarea datelor privind profilul consumatorilor. Cercetarea de teren a fost realizată în Veles, Macedonia, locul unde au fost produse unele dintre cele mai virale știri false, care au contribuit la alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, în  contextul alegerilor din 2016.