Delia DASCĂLU

Lisa CERNICA-ALTSTÄDTER

Studenți din anii I și II ai Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța (UOC) au participat, luna aceasta, la o dezbatere online despre risipa alimentară, numită „From Plate to Purpose: become a changemaker against food waste”, organizată de trustul de presă G4Media și finanțată de Comisia Europeană. Evenimentul s-a desfășurat integral în limba engleză, speakerii fiind atât români, cât și străini: reprezentanți ai Ministerului Agriculturii din România, antreprenori și oameni din domeniul universitar.

Atelierul internațional a fost organizat pentru discutarea diferitelor soluții gândite pentru combaterea fenomenului risipei alimentare. De menționat că această dezbatere este parte a proiectului „Dreptul la un mediu curat pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea obiectivelor UE în materie de climă” sau „Green Rights”, susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură, cu sarcini delegate de Comisia Europeană.

Proiectul vizează situația poluării și a evenimentelor climatice grave ale comunităților urbane din România, Italia și Ungaria (cele trei state incluse în proiectul  „From Plate to Purpose: become a changemaker against food waste”), deoarece gradul de participare a cetățenilor din aceste țări la problemele legate de mediu se află sub media europeană.

Există soluții pentru diminuarea fenomenului risipei alimentare?

Primul vorbitor, Felician Cardoș, manager de Mediu la Carrefour România, a deschis dezbaterea prin abordarea unei probleme de bază: de unde vine risipa aceasta de alimente? Principalul motiv – în viziunea lui – este fenomenul de „overstocking” (suprastocarea). Acesta a menționat că o soluție ar fi implementarea și dotarea magazinelor cu sisteme de preconizare a vânzării mărfii pentru a putea ține evidența cantității de marfă vândută.

De asemenea, Felician Cardoș a explicat că trebuie urmărite preferințele cumpărătorului, adică ce produse cumpără acesta frecvent în anumite perioade ale anului, precum Crăciunul, de exemplu, și cum pot magazinele să se folosească de aceste tendințe pentru a îndemna clienții să cumpere strict ce le trebuie și, astfel, să reducă risipa.

Altă sugestie făcută de speaker a fost aceea ca oamenii să înceapă să fie educați în privința cantităților de mâncare pe care le cumpără și să fie atenți la depozitarea ei. Acesta a prezentat invitaților modalitatea pe care aadoptat-o Carrefour pentru a combate risipa și anume „Express Box”, o mică secțiune a magazinului unde se pot găsi produse cu prețuri reduse, deoarece sunt aproape de data expirării.

Nu mai puțin important, Felician Cardoș a menționat că, momentan, în România, nu există o legislație clară, în vigoare, în legătură cu alimentele care nu pot fi donate și care ar putea fi transformate în compost.

Tot în contextul dezbaterii, austriacul Simon Suitner, fondator SOMARO, a declarat că afacerea lui încearcă să conecteze oameni prin mâncare, oameni care, altfel, nu s-ar cunoaște („We try to connect people through food”). SOMARO este o organizație non-profit, care comercializează produse de mâncare, la prețuri foarte mici, în propriile magazine, pentru oamenii cu venituri foarte reduse. Munca socială a acestei organizații ajută, susține fondatorul său, mii de familii.

Ultimul vorbitor a fost Lucian Botea, vice rector al Universității Româno-Americane, care a subliniat importanța abordării subiectelor despre risipa alimentară. El a menționat că educarea generațiilor tinere în această privință este extrem de importantă și că această educație trebuie să fie urmată de schimbarea obiceiurilor de consum.

Vice rectorul Universității Româno-Americane a tras un semnal de alarmă: în România, mai mult de un milion de oameni au acces la apă deloc sau foarte greu și 40% din salariul unui român obișnuit se duce pe cumpărarea alimentelor. În plus, acesta a mai precizat că, din punctul său de vedere, sistemul românesc nu este încă pregătit să implementeze legislația și obiceiurile necesare pentru a reduce risipa.

Lucian Botea a încheiat prin a spune că pentru ca o schimbare să înceapă, trebuie inclus mai mult material despre conștientizarea acestei probleme în curriculumul școlilor și chiar și în cel al grădinițelor. El susține că nu trebuie, totuși, să așteptăm până cresc generațiile tinere pentru a face o schimbare, ci putem începe chiar de azi să schimbăm situația de mâine, în viitorul apropiat, prin colaborarea cu universități și responsabilizarea cetățenilor.