G4Media, Info Sud-Est și Universitatea Ovidius din Constanța au organizat dezbaterea „Tineri la vot – Alegerile europarlamentare în era fake news”

Lisa CERNICA ALTSTADTER

Nonnÿ SIMA

Ce sunt fake news? Cum ne putem apăra de ele? Cum le putem demonta? Cum putem face o diferență noi, ca tineri, atunci când vorbim despre viitorul Parlamentului European? Sunt doar câteva dintre întrebările la care dezbaterea „Tineri la vot – Alegerile europarlamentare în era fake news”, organizată de G4Media în parteneriat cu publicația locală Info Sud-Est și cu Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), a încercat să răspundă. Evenimentul, derulat vineri, în Sala Senatului UOC, a avut ca invitați trei europarlamentari: Vlad Botoș (USR), Grupul Renew, Marian Jean-Marinescu (PNL), Grupul PPE, și Eugen Tomac – președinte al PMP și membru PPE. Speakeri la dezbaterea găzduită de Universitatea Ovidius au fost conf. univ. dr. Dan Iliescu, rectorul UOC, Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media, asist. univ.dr. Adrian Herța de la Facultatea de Istorie și Științe Politice (FISP) a UOC, lect. univ. dr. Ada Codău, de la Specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a UOC, și Gabriel Mateescu, student al FISP – UOC și jurnalist Info Sud-Est. Dezbaterea a fost moderată de conf. univ. dr. Daniel Citirigă, prodecanul Facultății de Istorie și Științe Politice. Am discutat despre adevăr, despre importanța acestuia atunci când luăm decizii pe termen lung și despre pericolul știrilor false.

În sală, au fost prezenți, de asemenea, cadre didactice și studenți de la Specializarea Jurnalism – Facultatea de Litere, de la Facultatea de Istorie și Științe politice, precum și la Facultatea de Drept și Științe administrative din cadrul Universității Ovidius.

La începutul evenimentului, rectorul UOC, conf. univ. dr. Dan Iliescu, a declarat, despre știrile false, că este un fenomen extrem de periculos, dublat, în ziua de astăzi, de ceea ce înseamnă capabilități digitale”.

Cristian Pantazi, redactorul-șef al G4Media, a vorbit despre contextul european tensionat în care, în luna iunie a acestui an, vor avea loc alegerile europarlamentare. Alegerile pentru Parlamentul European sunt cu atât mai importante, anul acesta, pentru că Uniunea Europeană e la o răscruce de drumuri. Războiul de la granița României, criza pandemică au transformat, așa cum nu ne-am fi gândit, în urmă cu patru ani, că se poate transforma un continent. Provocările la care trebuie să răspundă Europa sunt imense. De asemenea, piedicile puse în drumul nostru ca Uniune Europeană sunt imense. Avem, la răsărit, la est, un inamic extrem de puternic, un inamic care își folosește toate pârghiile hibride sau la vedere pentru a împiedica dezvoltarea acestui continent. Pentru că Rusia vede în Uniunea Europeană un inamic strategic”, a declarat jurnalistul, subliniind că viitorul Uniunii Europene poate fi decis, prin vot, de tineri.

„Să ne exersăm gândirea critică. O știre falsă rămâne o știre falsă, indiferent că este distrbuită de o sută, de o mie, de zece mii de ori

Despre ce anume presupun fake-news-urile, de ce sunt atât de periculoase pentru societate și, mai ales, pentru tineri și în ce mod ne putem proteja de acest fenomen a vorbit, în detaliu, lect. univ. dr. Ada Codău de la Științe ale comunicării UOC. Cercetătorii care studiază fenomenul știrilor false spun că prima știre falsă care trebuie demontată este aceea că nu exista fake news înainte de platformele de socializare și, mai mult, înainte de Internet. Exista, doar că viteza de propagare era considerabil redusă. Altfel spus, știrile false nu deveneau ceea ce astăzi numim virale și asta pentru că, niciodată ca până acum, omenirea nu a comunicat atât de ușor, atât de rapid, cu atât de mulți oameni în același timp. De ce este atât de periculos fenomenul fake news, mai ales pentru voi, tinerii, aflați, cei mai mulți dintre voi, la primul vot europarlamentar? Este important să votăm cunoscând adevărul, și nu sub imperiul unor emoții induse de fake news, a declarat aceasta, adăugând că „tinerii sunt cei mai mari distribuitori de informații pe rețelele de socializare, cei care petrec cel mai mult timp pe aceste platforme.

Nu mai puțin important, lect. dr. Ada Codău a explicat că, în condițiile în care nu există o poliție a Internetului și nici o soluție-minune care să ne protejeze de pericolul dezinformării, nu ne rămâne decât să devenim mai responsabili și mai sceptici în raport cu multitudinea de conținuturi pe care le consumăm și, eventual, le și distribuim. Totodată, aceasta a declarat că mai e necesar ceva ce ne poate părea extrem de simplu, aume să trecem de titlul unei știri, să o parcurgem integral, pentru că, susține ea, ne datorăm măcar atât. „Ce trebuie să facem este – și repet asta în fiecare zi – să ne exersăm gândirea critică, să nu distribuim ireponsabil pe rețelele de socializare, să nu atribuim valoare de adevăr unei știri doar pentru că aceasta este distribuită de zeci de mii de oameni pe rețelele de socializare. O știre falsă rămâne o știre falsă, indiferent că este distrbuită de o sută, de o mie, de zece mii de ori, a afirmat cadrul didactic de la Științe ale comunicării.

Partidele privesc alegerile europarlamentare mai degrabă ca un test intermediar de popularitate

Despre cum se raportează atât partidele politice, cât și cetățenii la scrutinul pentru Parlamentul European a vorbit asist. univ. dr. Adrian Herța: „În ceea ce privește România, în ultimii 17 ani, pentru europarlamentare, la nivelul perceției electoratului au fost vizibili factori care au descurajat participarea. Este vorba despre o arhitectură instituțională complicată a Uniunii Europene și, în același timp, despre faptul că deputații își desfășoară activitatea la distanță, în cea mai mare parte a timpului, relativ decuplați de actualitatea politică internă. Această falie cumva naturală a fost conservată și chiar adâncită de comportamentul partidelor politice în ultimele două decenii, a declarat acesta.

De asemenea, cadrul universitar de la Facultatea de Istorie și Științe politice a precizat că, la ora actuală, „partidele privesc alegerile europarlamentare mai degrabă ca un test intermediar de popularitate”. „O a doua observație pe care vreau să o fac, și este valabil la nivelul întregului continent, este că avem un electorat în mică măsură preocupat de deznodământul europarlamentarelor, iar asta nu se va schimba peste noapte.. Relativul dezinteres al electoratului, nu-l face însă, imposibil de dislocat la urne, ci îl face vulnerabil, și în acest context, vine observația numărul trei, că trăim vremuri complicate cu multiple crize suprapuse și, în aceste vremuri, alegătorii pot fi mobilizați nu doar prin vechile tactici ale partidelor cu care suntem obișnuiți, ci și prin intermediul știrilor false, al discursului radical, al tentativelor de destabilizare inițiate de tot felul de actori politici, a explicat asist. dr. Adrian Herța.

„Noi, tinerii, nu suntem acaparați de acea mantră greșită și toxică «Votul meu nu contează«”

Interesantă a fost, în cadrul dezbaterii de vineri, intervenția lui Gabriel Mateescu, student al UOC și, totodată, jurnalist Info Sud-Est. Acesta a declarat că, în activitatea sa de jurnalist, a învățat să filtreze informația corectă și relevantă pentru cititori și, totodată, să demonteze știrile false, care invadează spațiul public.

Pe de altă parte, Gabriel Mateescu a mărturisit că a discutat, de dată recentă, cu tineri, inclusiv cu elevi de liceu, care s-au arătat dornici să-și exercite dreptul la vot, la proximele alegeri: Efectiv abia așteaptă să voteze, ceea ce pentru mine este un lucru care mă bucură pentru că îmi arată că, noi, tinerii, nu suntem acaparați de acea mantră greșită și toxică «Votul meu nu contează»”, a declarat jurnalistul Info Sud-Est.

„Nu este ireversibil să avem această construcție a păcii, această construcție a prosperității și această construcție a lumii libere

Cei trei europarlamentari care au luat parte la eveniment – Vlad Botoș (fizic), Marian-Jean Marinescu și Eugen Tomac, online – și-au expus punctele de vedere referitoare la importanța proiectului euopean, precum și la alegerile europarlamentare din iunie.

În această ordine de idei, Vlad Botoș a subliniat importanța Uniunii Europene și a exercitării votului de către tineri. „Este un an foarte important. Nu este ireversibil să avem această construcție a păcii, această construcție a prosperității și această construcție a lumii libere. În lumea liberă putem construi, putem spune ceea ce dorim, putem scrie ceea ce dorim și nu ceea ce vor alții”, a declarat deputatul european.

Marian-Jean Marinescu a abordat subiectul prezenței tinerilor la urne și a declarat că, fără îndoială, prezența masivă a acestora la alegerile europarlamentare din acest an poate influența pozitiv rezultatul scrutinului. „Dacă acești tineri ar intra în partide, peste tot unde cred ei că se pot regăsi, într-un an, doi au schimbat partidele. Este și asta o soluție, însă, până atunci, pentru că asta cere ceva timp, ar trebui să se prezinte la vot și veți vedea că rezultatul este complet diferit, a declarat europarlamentarul.

Nu mai puțin important, Eugen Tomac a făcut referire la importanța proiectului european în fața multiplelor crize care au marcat trecutul recent: Criza energetică a putut fi gestionată și este în continuare bine traversată toată această perioadă de șantaj pe care a aplicat-o Rusia la adresa noastră, pentru că am luat decizii împreună. Criza de securitate este gestionată mult mai eficient pentru că suntem parte a UE. Uitați-vă la românii din Republica Moldova! Nu sunt în Uniunea Europeană, nu sunt în NATO și sunt o țintă constantă a Federației Ruse. O Românie izolată înseamnă o Românie expusă, a declarat Tomac.

„Atunci când noi mergem la vot, să nu avem decât sentimentul că ne apărăm libertatea și democrația

Pericolul știrilor false a fost exemplificat și de moderatorul evenimentului, conf. dr. Daniel Citirigă, cu o declarație care, în mod fals, i-a fost atribuită scriitorului Mark Twain și anume „Dacă votul nostru ar conta, nimeni nu ne-ar lăsa să ni-l exprimăm”. Istoricul a declarat că nu există nicio dovată că Twain ar fi scris așa ceva vreodată și, mai mult, că acesta a fost cunoscut drept un promotor vehement al dreptului la vot. În aceeași ordine de idei, Daniel Citirigă a mai declarat: „Atunci când noi mergem la vot, să nu avem decât sentimentul că ne apărăm libertatea și democrația. Unii dintre noi sau de lângă noi apără acest lucru cu arma în mână, astăzi”, a afirmat istoricul, făcând trimitere la războiul ruso-ucrainean și la cât de mult este afectată Ucraina din cauza dezinformărilor.

„Abordarea subiectului fake news a fost cu adevărat oportună

La finalul evenimentului, a avut loc o sesiune de întrebări și răspunsuri, europarlamentarii, dar și profesorii UOC răspunzând fiecărui student în parte. Studenții UOC au fost interesați de modul în care funcționează Uniunea Europeană, de felul în care se implică aceasta în apărarea securității la granite, dar și de aspecte tehnice legate de procesul electoral în sine: cum se numără voturile și selectarea reprezentanților în secțiile de votare de către partide.

După dezbatere, am stat de vorbă cu studenții de la Specializarea Jurnalism, colegii noștri din anul I, dar și cu cei din anul III, pentru a aflat impresiile lor post-dezbarere. Bianca Mihai, studentă în anul III, ne-a declarat: „Am învățat, din dezbaterea de vineri, că un vot poate face diferența și că este foarte important ca fiecare dintre noi să mergem la vot, ori de câte ori avem ocazia. Am apreciat foarte mult modul în care europarlamentarii ne-au răspuns la întrebări și ne-au făcut să înțelegem importanța prezenței noastre, a tinerilor, la vot. În ceea ce privește fenomenul fake-news, îl întâlnim la tot pasul, însă este esențial să învățăm cum să ne protejăm de el. Fake-news este un real pericol, pe care este necesar să îl conștientizăm, pentru că ne poate influența deciziile luate în viață. Mă bucur mult că am participat la acest eveniment și aș repeta oricând experiența cu drag, căci este foarte important să votăm informat”.

Denisa Rotariu, studentă, și ea, în anul III, ne-a spus: „Această dezbatere mi-a reamintit cât de important este mersul la vot pentru bunăstarea societății în care trăiesc. Am apreciat deschiderea la dialog a europarlamentarilor prezenți la eveniment. Aceștia au oferit răspunsuri la toate curiozitățile celor prezenți în sală. Abordarea subiectului fake news a fost cu adevărat oportună. Cetățenii sunt supuși, în perioada alegerilor, la mult mai multe știri false, de tip senzațional, de care trebuie să se ferească”.

Miruna Turtoi, colega noastră de an, s-a aflat pentru prima dată la o dezbatere de acest gen, și ne-a mărturisit: „Din punctul meu de vedere, acest eveniment a reprezentat o discuție care trebuia să se întâmple, mai devreme sau mai târziu, mai ales pentru noi, cei care nu am votat până acum. Am aflat cum ne putem proteja, atât pe noi cât și pe ceilalți, de fake news, cât și despre cum votul nostru contează cu adevărat, alegerea generației noastre putând schimba rezultatul final”.

Alexandru Ianule, coleg de an cu noi, ne-a spus, la finalul dezbaterii: Fiind nou în lumea media, am învățat multe lucruri despre fake news, dar și despre jurnalismul de calitate. Evenimenul a fost captivant, iar europarlamentarii foarte deschiși față de noi, studenții”.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.