„Mai întâi trebuie să înțelegem ce înseamnă deepfake-ul. Și da, sunt efecte, cum ar fi fraudele bancare, însă pot apărea efecte și la nivel politic, pentru că suntem în an electoral, iar influențele se doresc a fi puternice. Am observat cu toții, în ultimele luni, că persoane publice au fost ținta unor astfel de dezinformări, de la președinți de stat, premieri, oameni politici, la jurnaliști cu notorietate și alte persoane publice. Se produc și se distribuie conținuturi false create cu ajutorul inteligenței artificiale fără să se semnaleze acest fapt (n.r. că sunt conținuturi generate de AI). Iar responsabilitatea scade într-un mediu digital slab reglementat. Știm că există o lege a deepfake-ului, că întârzie în Parlament, probabil se așteaptă regulamentul inteligenței artificiale la care au lucrat instituțiile europene.
Mai știm că proiectul de lege din România prevede că sancțiunile se vor aplica atât producătorilor de conținut, dacă nu afișează că este vorba despre inteligența artificială sau despre ipostaze imaginare, cu pedepse mari de la șase luni la doi ani de închisoare, cât și amenzi pentru distribuitori. Însă, mulți utilizatori nu pot discerne între un conținut fals și unul adevărat, pentru că nu au fost instruiți în acest sens”.
Reporter: „Și, atunci, ce ar trebui să facem, doamna Bafană, ca să fim instruiți, să putem să discernem între o informație fake, până la urmă, între o informație falsă, un deepfake din acesta și o informație reală, adevărată?
Mariana Bafană: Învățăm din școală. Ar trebui ca disciplina educație media, care în prezent este o disciplină opțională, să fie obligatorie și să fie predată de absolvenți de Științele comunicării, nu de profesori de Limbă română sau de Istorie. Trebuie să-i învățăm pe copii ce înseamnă să verifice o informație, ce înseamnă să te documentezi, ce sunt sursele materiale, sursele umane, cum să încrucișăm aceste surse. Observ că, de exemplu, la anul I vin absolvenți de liceu care nu știu aceste lucruri. Sigur, soluții ar fi multe, inclusiv cooperarea la nivelul instituțiilor de stat între guvern, mediul academic, firme de tehnologie care să finanțeze cercetări pentru a detecta falsul”.
Intervenția integral, mai jos.
Lect. univ. dr. Mariana Bafană a obținut titlul de doctor în Filologie cu lucrarea „Strategii de mediatizare a discursului politic în presa regională”, publicată la Editura Universitară. În 2020, a publicat, la Editura Tritonic, volumul „Etică și derapaje în comunicarea publicitară”. Mariana Bafană predă la Specializarea Jurnalism și la programul de studii masterale Relații Publice și Dezvoltare Interculturală din cadrul Facultății de Litere a UOC. Este autoarea a zeci de articole științifice indexate în baze de date internaționale și membră în Asociația Română de Istorie a Presei.
Jurnalism UOC 