Andreea ȘTEFAN

Maria GAVRILĂ

Cosmina ANISIM

Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile – Go Free și Asociația pentru Dezvoltare Activă (care formează Guvernanța programului European Youth Village) au organizat, în perioada 9-17 martie, „Laboratorul de formare #înRITMrural”, în cadrul Școlii de Jurnalism Comunitar StReEt 2024-2025. La acest proiect au participat 35 de tineri, printre care am fost selectate și noi: Andreea Ștefan, studentă în anul III la Specializarea Jurnalism – Facultatea de Litere a Universității Ovidius din Constanța, și Maria Gavrilă și Cosmina Anisim, studente în anul II, la același program de studiu. Sesiunile de lucru s-au desfășurat în satul Șimon, din comuna Bran, județul Brașov.

Asociația Go Free a dezvoltat proiectul pilot „Jurnaliști Comunitari pentru Solidaritate Socială” în 2015-2016, implementându-l în cinci comunități rurale multietnice din Transilvania. În 2018-2019, asociația a pus bazele Școlii de Jurnalism Comunitar StReEt, ce are o structură informală și scopul de a-i învăța pe tineri metode de combatere a injustiției sociale și a discriminării. În 2019-2020, Go Free a derulat a doua ediție a Școlii. Noi am participat la cea de-a treia ediție a acestui proiect.

În primele zile ale ceea ce s-a numit Mica Redacție Rurală (MRR), am aflat noțiuni despre ceea ce înseamnă jurnalismul comunitar, discursul instigator la ură și fake news. În acest context, ni s-au oferit exemple de campanii coordonate de asociația Go Free, precum „Apă pentru toți copiii”, cazul comunității din Hădăreni și „E timpul pentru inimițiativă”. Pentru cei care nu știu, comunitatea din satul Hădăreni, județul Mureș a fost mediatizată mulți ani ca o zonă de conflict multietnic: români și maghiari în conflict cu romii. Voluntarii Go Free au mers în comunitatea respectivă și au documentat aspectele pozitive (de exemplu, au prezentat povestea unei eleve olimpice la Limba romani), încercând să creeze o nouă identitate a localității.

De asemenea, am învățat că jurnalismul comunitar este obiectiv, autentic și, evident, așa cum spune și numele său, ancorat în comunitate. Rolul jurnalistului comunitar este de a constata și de a pune pe agenda publică problemele cu care se confruntă comunitate, obiectivul urmărit fiind acela de a rezolva aceste probleme. Acest tip de jurnalism militează pentru combaterea prejudecăților, a stereotipurilor și pentru incluziunea socială a comunităților vulnerabile, respectă dreptul la viață și demnitate și cultivă solidaritatea. Pentru a ne putea integra în comunitățile cu care am vrea să luăm contact pe viitor, am avut o sesiune multilingvistică, în care am învățat cuvinte de bază din mai multe limbi și dialecte. De exemplu, în limba romani, „gav” înseamnă „sat” și „pani” înseamnă „apă”.

Despre hate speech și fake news

Analiza discursului instigator la ură a ocupat un loc important în cadrul proiectului. Astfel, am aflat că, potrivit platformei ActiveWatch, în România cele mai expuse persoane la discursuri instigatoare la ură sunt cele de etnie rromă, maghiarii și minoritățile sexuale. Pe lângă acestea, există și alte categorii vulnerabile care sunt țintele hate speech-ului, cum ar fi refugiații, imigranții, persoanele care beneficiază de ajutor social sau copiii din centrele de plasament.

Pe lângă discursul instigator la ură,  jurnalistul comunitar – ca orice alt jurnalist onest – trebuie să fie atent la fake news-ul. Acest fenomen atât de întâlnit pe platformele media, dar mai ales pe rețelele de socializare afectează în special persoanele dintr-o categorie socială vulnerabilă, cu acces limitat la educație. În acest context, rolul jurnalistului comunitar este de a nu propaga știri false și de a încerca să disperseze orice sursă de informație falsă, care ar putea afecta comunitatea.

În a treia zi a proiectului, am format echipe, cu scopul de a identifica principalele tipurile de fake news, de a depista și  de a combate principalele canale pe care sunt distribuite informațiile. În contextul acestui exercițiu, Andra Camelia Cordoș, coordonatoarea proiectului și președinta asociației Go Free, ne-a propus o serie de bune practici pentru depistarea eficientă a știrilor false: verificarea surselor, a autorului și a actualității știrii, prezența dovezilor, citirea integrală a articolului, cântărirea potențialului de glumă sau farsă al subiectului și, în cele din urmă, consultarea cel puțin a unei surse-expert.

„Cultivăm nevoia de a căuta adevărul și urmărim să înțelegem problemele reale”

Prin Mica Redacție Rurală ne propunem să oferim publicului atât articole din zona de media advocacy, în care să expunem probleme reale ale locuitorilor din mediul rural și din zonele urbane marginale, cât și articole despre reușitele membrilor comunităților minoritare. Un echilibru între a sublinia nevoile ignorate ale anumitor comunități, la pachet cu speranța ca acestea să fie soluționate și a oferi vizibilitate lucrurilor și oamenilor frumoși pe care nu îi putem descoperi altfel.

„Prin Școala de Jurnalism Comunitar StReEt, pe care am dezvoltat-o la Cluj, facem pași împreună cu tinerii implicați spre a crea un dialog real între membrii diferitelor comunități, cultivăm nevoia de a căuta adevărul și urmărim să înțelegem problemele reale care afectează atât locuitori din mediul rural, cât și din zonele urbane marginale”, a declarat Andra Camelia Cordoș.

Astfel, pe parcursul „Laboratorului #înRITMrural”, am dat curs primelor idei de articole. Urmărind schema „idea – collect – focus – draft – clarify”, ne-am împărțit în grupuri de lucru în funcție de sfera de interes și de expertiza fiecăruia: pentru scrierea unui articol de presă și a unui articol pentru blog, postări pentru paginile de social media, editarea materialelor foto-video. De asemenea, am simulat rolurile și atmosfera dintr-o redacție, precum și o conferință de presă cu reprezentații comunităților, care au purtat sau poartă titlul de „Sat European” (printre care se numără și comuna Peștera din județul Constanța) și am organizat un street debate despre subiectele mai puțin vizibile ale tinerilor din mediul rural. N-am propus ca, până la finalul acestei întâlniri, să formăm o redacție funcțională, de sine stătătoare, în așa fel încât să avem un plan bine stabilit despre ce activități și ce subiecte vom aborda pe parcursul anului în curs.

„Mica Redacție Rurală nu-i atât de mică”

Pentru noi, acest proiect reprezintă o oportunitate de dezvoltare atât pe plan profesional, cât și pe plan personal, deoarece „laboratorul” a unit un grup cu obiective diversificate, însă un vis comun: să facem (mai) bine în jurul nostru! Însă nu ar fi corect să vă spunem doar perspectiva noastră. Iată ce reprezintă Mica Redacție Rurală pentru colegii noștri de proiect:

„Aici, fiecare voce este auzită, fiecare părere contează și fiecare perspectivă vine cu un plus de învățare. Ce este Laboratorul de formare al Școlii de Jurnalism Comunitar? Locul în care progresul fiecăruia dintre noi contează, locul care pune bazele unui grup unit. Pe scurt, un loc minunat!”, ne-a declarat Alexandra Caspriac, originară din Dej.

Daniel Mitrea e din comuna Dichiseni, județul Călărași. Acesta ne-a mărturisit: „Mica Redacție Rurală nu-i atât de mică pe cât ar sugera numele. Suntem aproape 40 de oameni care dorm pe aceleași perne mari și care în acest moment pun pe hârtie o bucată din experiența lor de până acum. 40 nu e un număr mic, mai ales când sunt oameni cu ambiții și idei mari. Nu știu dacă ușa e destul de largă astfel încât dorințele noastre să aibă loc să facă primii pași în lume. Știu, însă, că aici sunt oameni care vor să meargă pe stradă și să se salute din nou cu vecinul lor. Sunt oameni care s-au bătut cu gâştele din curte când erau mici și sunt oameni, la fel ca mine, care au părăsit satul rămas prea mic pentru ei”.

Laboratorul de formare a fost organizat în cadrul Școlii de Jurnalism Comunitar #înRITMrural, un proiect implementat de Asociația Go Free și Asociația pentru Dezvoltare Activă, sub umbrela programului European Youth Village, cu sprijinul financiar al programului Erasmus Plus al Uniunii Europene.

Foto: Georgiana JUCAN, Ioana MIHAI