Mara MAVROMALIDI

Alex IANULE

Săptămâna aceasta, am fost, alături de colegii noștri din anul II şi de profesorii de la Specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa într-un tur al Peninsulei Constanței, împreună cu ghidul Diana Slav. A fost o experiență inedită pentru noi această ieșire din cadrul instituțional şi explorarea centrului istoric al Constanței. Pe parcursul turului, am avut ocazia să aflăm o mulțime de informații despre monumentele şi clădirile istorice din centrul vechi al orașului, unele dintre acestea în plin proces de reabilitare.

Diana Slav este un ghid prietenos, foarte sociabil și cu o mare pasiune pentru ceea ce face. Pe tot parcursul turului, Dianei nu i-a lipsit umorul, fapt care a menținut atenția studenților și a făcut ca plimbarea să fie plăcută. Asemenea altor persoane din domeniul turistic, care fac tururi, Diana are o mascotă, pe numele său Didi, o rățușcă de cauciuc, botezată astfel după personajul „Didi” din desenul animat „Laboratorul lui Dexter”. Răţuşca a însoţit-o pe Diana şi în turul făcut cu noi.

Potrivit declarațiilor sale, Diana Slav și-a început cariera de ghid turistic în urmă cu zece ani, iar din 2015 se situează pe locul 1 pe Tripadviser, un site de turism. Diana a absolvit Facultatea de Drept, însă nu a profesat niciodată în domeniu. Călătorind în străinătate, ea a înțeles ce elemente implică derularea unui tur reușit: „Trebuie să ai o zonă pietonală, un punct de întâlnire ușor de găsit de către un turist și un punct final”. Ulterior, şi-a început propriile tururi, acasă, la Constanţa, în timp ce avea un job full time.

Turul nostru a început la statuia „Lupa Capitolina”, acolo unde ghidul ne-a povestit despre legenda lui Romulus și Remus, fondatorii Imperiului Roman, care au fost abandonați și, ulterior, găsiți în pădure şi hrăniți de o lupoaică.

Următoarea oprire a fost la Muzeul de Artă Populară, clădire în care, conform Dianei Slav, a funcționat sediul primei primării din Constanța. Ulterior, aici a fost o clădire a poștei. Imobilul a fost construit în anul 1895, arhitect fiind Ion Socolescu. Din punct de vedere arhitectural, pe clădirea muzeului putem observa influențe grecești, turcești și românești.

Peninsula Constanţei, un bogat mozaic interetnic şi confesional

Ne-am deplasat, apoi, spre Geamia Hunkiar, cel mai vechi edificiu de cult musulman din Constanţa, ridicat la începutul anilor 1800 şi ctitorită, mai târziu, de sultanul Abdul Aziz.

Diana Slav ne-a prezentat, după aceea, Biserica Greacă din Constanţa, cunoscută şi ca Biserica Metamorphosis, situată la intersecţia dintre strada Aristide Karatzali şi bulevardul Mircea cel Bătrân. Edificiul a fost ridicat în anul 1868 şi, susţine ghidul nostru, a fost construit în așa fel încât, din afară, să nu pară cu adevărat o biserică. Timp de zece ani, aceasta a fost singura biserică creștină a Constanței. 

Colegiul Național „Mihai Eminescu” a fost, de asemenea, un obiectiv de vizitat pe lista Dianei Slav. Construcția clădirii a urmat – aşa cum am aflat de la ghidul nostru – planul arhitectural al Cetății Tomis, astfel că, oriunde ai săpa, vei găsi rămășițe ale fortificației. În curtea instituție se pot observa atât ruine, cât și o trapă sub care se află o basilică paleo-creștină, care încă are  pictură cu un porumbel. Din cauza umidității și a salinității, pictura se degradează, însă, pe zi ce trece. 

În apropierea Colegiului „Mihai Eminescu” se află Sinagoga de rit aşkenaz din Constanţa, construită în 1911, conform planurilor lui Adolf Linz, în stil maur. Sinagoga arată deplorabil astăzi. Dacă Diana Slav nu ne-ar fi atras atenția asupra clădirii, am fi putut cu uşurinţă să credem că este doar o ruină, în ciuda faptului că frumusețea clădirii încă răzbate din ceea ce a mai rămas din zidurile de incintă.

Am constatat, așadar, că orașul Constanţa nu e doar un mozaic interetnic, ci şi faptul că are un centru vechi cu o istorie impresionantă, ce găzduieşte, pe o suprafaţă relativ mică, lăcaşuri de cult aparţinând mai multor confesiuni religioase. Sunt lucruri pe care nu le ştiam şi pe care le-am aflat în contextul acestui tur.

Ovidius, „cântăreţul iubirilor gingaşe”

Am ajuns şi pe stradela Vântului, cea mai îngustă stradă din Constanţa, şi, ulterior, pe strada Poştei, acolo unde a funcționat un bordel, pe vremea când prostituția era legală. Nu mai puțin important, am văzut, de asemenea, Casa cu lei, clădire impresionantă prin arhitectura sa, ridicată de armeanul Dicran Emirzian, Hotel Intim, aflat, la ora actuală, în lucrări de restaurare, hotel unde se spune că ar fi poposit Mihai Eminescu, în 1882, dar şi Casa Hrisicos, ridicată în 1900, concepută de arhitectul francez Louis Givert.

Şi pentru că ne aflam în Piața Ovidiu, nu se putea ca Diana să nu ne vorbească şi despre statuia poetului Ovidius, poetul relegat la Pontul Euxin. Statuia a fost realizată de sculptorul Italian Ettore Ferrari, în anul 1887 și trimisă din Italia până la Constanța. Conform declarațiilor ghidului nostru, în Primul Război Mondial, statuia a fost doborâtă de soldații bulgari, care voiau să o topească pentru metal. Opera de artă îl reprezintă pe Ovidius, care ține în mâna stângă o tăbliță, în vreme ce mâna dreaptă e orientată spre bărbia sa. În orașul natal al poetului, Sulmona, Italia, există o a doua statuie, aproape identică celei de la noi, care se diferențiază doar prin faptul că Ovidius ține, în mâna dreaptă, un stilou.

Epitaful inscripționat la baza statuii este reprezentat de propriile versuri ale poetului: „Sub astă piatră zace Ovidiu/ Cântăreţul iubirilor gingaşe, răpus de-al său talent/ O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată/ Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”.

Cazinoul, cel mai important monument cu elemente Art Nouveau din România

Probabil cel mai cunoscut obiectiv din Constanța, Cazinoul, s-a aflat, de asemenea, pe lista de monumente propuse de Diana Slav, în timpul turului. Proiectată de arhitectul Daniel Renard şi inaugurată în 1910, clădirea este cel mai important monument cu elemente stil Art Nouveau din România. În prezent, Cazinoul se află în proces de reabilitare, lucrările fiind demarate în 2020, după ce, timp de mai bine de zece ani, clădirea fusese abandonată. În primăvara anului trecut, lucrările de reabilitare a Cazinoului au dus la descoperirea a două bilete ascunse, în perioada 1951, în ziduri, de foștii deținuți politic, care lucrau atunci la renovarea monumentului.  

Nu mai puțin important, Diana Slav ne-a vorbit şi despre Hacikar, monument aflat chiar pe faleza Constanței şi dedicat victimelor genocidului armean. Acest monument a fost construit într-o fântână, pentru că apa este un simbol sfânt și are legătură și cu cei care au reușit să se salveze pe mare, comunitatea armeană având o urare specifică: „Te duci ca apa, te întorci ca apa”.

 Ultimul obiectiv inclus în tur a fost statuia lui Mihai Eminescu, intitulată „Elegia”, statuie realizată de Oscar Han, dezvelită de regele Carol al II-lea, amplasată în fața Farului Genovez.

„Diana Slav a reușit să redea viață obiectivelor turistice și să îmi trezească interesul pentru arhitectura și istoria locului”

La finalul turului, am stat de vorbă cu mai mulți colegi de la Specializarea Jurnalism pentru a afla impresiile lor despre această plimbare în centrul istoric al Constanței. „Evenimentul de astăzi a fost foarte interesant, mi-a plăcut foarte mult, am avut multe de învățat, în special eu, care nu sunt din Constanța. Este esențial, din punctul meu de vedere, să știm despre clădirile si monumentele istorice ale orașului. Cel mai mult mi-a plăcut atunci când Diana i-a menționat pe Mihai Eminescu, pe Caragiale şi Ion Creangă, care se odihneau la Casa Hrisicos. Prin această plimbare pot spune ca ne-am dezvoltat cunoștințele”, a declarat Anastasia Dumitru, studentă în anul I la Jurnalism.

Colegul nostru de an, Sebastian Dinescu, ne-a mărturisit: „Turul Peninsulei a fost pentru mine o experiență captivantă și deosebită, atât pentru că am putut interacționa cu colegii și profesorii într-un mediu diferit față de cel academic, dar și pentru că ghidul nostru, Diana Slav, a reușit să redea viață obiectivelor turistice și să îmi trezească interesul pentru arhitectura și istoria locului”.

„Deși stau de șapte ani în Constanța, nu stiam de existența Casei cu lei în oraș,  nu știam cât de grandioasă este. Sunt încântată că, datorită turului la care am participat, am avut ocazia să descopăr adevărate rarități pe care istoria ni le-a lăsat. Totodată un alt loc interesant al orașului este Stradela Vântului, a doua cea mai îngustă stradă din România. Explicațiile ghidului Diana Slav au fost foarte benefice. Ea ne-a spus că, spre deosebire de Strada Sforii din Brașov, care era folosită drept gang, de pompieri, în caz de incendiu, Stradela Vântului era folosită de către negustori și servea drept graniță între două comunități. Consider că această experiență a contribuit la îmbogățirea culturii noastre generale și la cunoașterea mai aprofundată a orașului nostru. Îi sunt recunoscătoare Dianei Slav că a dat din timpul său ca să împărtășească și cu noi din cunoștințele ei”, a declarat Lisa Cernica Altstadter, studentă în anul I la Jurnalism.

La rândul lor, colegele noastre mai mari ne-au făcut cunoscute impresiile lor post turul centrului vechi al orașului. „Chiar dacă m-am născut și am crescut în Constanța, a fost surprinzător să aflu că știu atât de puține lucruri despre clădirile pe care lângă trec atât de des. De asemenea, din atmosfera turului, se vede clar că Dianei Slav îi place la nebunie ce face”, ne-a spus Delia Dascălu.

Alexandra Marin, studentă în anul II la Specializarea Jurnalism, ne-a mărturisit: „A fost o plăcere să aflu atât de multe detalii istorice despre orașul meu natal. Mă bucur că informația a fost transmisă într-un mod non-formal, ceea ce m-a făcut să mă simt de parcă eram la o plimbare prin centru cu prietenii, dar am acumulat și noțiuni culturale”.

„Free Walking Tour mi se pare un concept interesant. Am aflat poveștile din spatele monumentelor istorice și despre istoria Constanței, informații noi pe care nu le dețineam”, a declarat Bianca Stoleru, studentă în anul II la același program de studiu.