Teodora TAIFAS

Februarie 2022 a marcat începutul unei perioade sumbre în istoria Ucrainei. Milioane de cetățeni ucraineni au fost nevoiți să fugă din calea războiului declanșat de Rusia. Au lăsat în urmă locurile care le erau familiare, pe care le iubeau, membri ai familiei, animale de companie. O parte dintre acești ucraineni aparțin acum comunității constănțene. Cosmin Bârzan este unul dintre membrii societății civile care se implică în asistarea refugiaților ucraineni. Președinte al Centrului pentru Resurse Civice, din anul 2006, Cosmin a facilitat, împreună cu alți voluntari, tranziția de la teamă, confuzie și un sentiment de disperare la un mediu sigur și primitor în cadrul centrului Comunitaria, pentru ucrainenii refugiați în Constanța. Am stat de vorbă cu preşedintele Centrului pentru Resurse Civice, în contextul acestui interviu, despre activitatea sa şi despre cum i-a primit Constanţa pe refugiaţi.

Teodora TAIFAS: Ce v-a determinat să vă dedicați voluntariatului?

Cosmin BÂRZAN: Pasiunea pentru voluntariat am avut-o de mic, din copilărie, dar mai organizat a început să se deruleze din liceu. În liceu, în anii ’90, au venit să facă sesiuni de informare cu tinerii voluntari de la o organizație neguvernamentală care era foarte activă în acea vreme, pe numele său ARAS, Asociația Română Anti-SIDA. Mi-a plăcut foarte mult să discut cu ei și mă fascina zona lor de activitate. Am început voluntariatul activând la această organizație neguvernamentală.

Ulterior, am continuat în zona sprijinirii democrației și a monitorizării alegerilor cu observatori independenți, inițial ca observator la alegeri. Apoi, m-am implicat destul de mult în dezvoltarea unei relații între tineri și aleși – aleșii locali, în principal -, iar de aici am continuat cu activități de voluntariat în zona de protecție a mediului. Voluntariatul a devenit pentru mine un fel de a putea contribui la o comunitate mai bună.

T.T.: Ce imagine v-a rămas în minte din perioada sosirii refugiaților în punctul de trecere Isaccea? Ce v-a marcat atunci?

C. B.: Sunt multe imagini puternice, cu un puternic impact emoțional și pentru mine, din acea perioadă, și au fost foarte multe lucruri care trebuiau făcute și trebuiau făcute foarte rapid: de la o organizare mai bună a punctului de trecere de frontieră, care nu era deloc pregătit pentru un flux atât de mare de oameni, până la crearea unui flux de surse, de ajutoare, de informații.

Contribuția noastră la Isaccea, a unei echipe de voluntari, dar și a altor organizații neguvernamentale a făcut ca acest punct de trecere de frontieră să devină, în scurt timp, foarte bine văzut și lăudat ca model de cooperare între ISU, care gestiona toate punctele de trecere de frontieră pe zona aceasta de legătură cu Ucraina, și Poliția de Frontieră, ca instituții centrale, autoritățile locale și organizații neguvernamentale. Acești trei mari actori – la Isaccea – au lucrat foarte bine împreună.

Dacă ar fi să mă refer la imagini de forță, imagini puternice, impresionante de la Isaccea, îmi amintesc de mulți copii care veneau însoțiți, în mare parte, de bunici, trăgând după ei un troller destul de voluminos și de greu, îmi închipui, la coborârea de pe bac. Asta în miezul nopții, pentru că, cel puțin în primele săptămâni, în februarie și martie 2022, la fiecare aproximativ două venea câte un bac și fiecare dintre aceste bacuri era supraîncărcat cu 800-1.000 de oameni care își căutau refugiul în România. Prin urmare, să vezi un copil însoțit de o persoană în vârstă, cel mai probabil bunică, fiecare trăgând câte un troller cu ce a reușit să-și ia de acasă fugind, coborând de pe bac la 3 dimineața, pe un frig pătrunzător – asta este o imagine care mi-a rămas în minte.

T.T.: Ce face concret Centrul pentru Resurse Civice pentru refugiații ucraineni din Constanța?

C.B.: Centrul pentru Resurse Civice a creat un centru comunitar, care se numește Comunitaria, unde copiii și tinerii, dar și adulții, beneficiază de diverse servicii pentru bunăstare psiho-emoțională și incluziune socială. Dintre aceste servicii, pot enumera asistență materială. Ajutăm și am ajutat foarte multe persoane cu diverse produse de bază de care aveau nevoie, atunci când a fost nevoie – inclusiv îmbrăcăminte și încălțăminte groasă, pentru iarnă -, produse medicale, referire medicală, ochelari, analize medicale, asigurarea sau decontarea unor servicii sau produse medicale.

Avem un serviciu de referire medicală și avem parteneriat cu câteva clinici din Constanța, unde facilităm programarea refugiaților la diverse consulturi medicale și însoțim aceste persoane cu translatori, cu interpreți, pentru a facilita comunicarea dintre refugiații ucraineni și medicii români. Până la finalul anului trecut, am avut un call center care a asigurat informații și referiri pentru aproximativ 15.000 de persoane. În prezent, acest call center nu mai funcționează pentru că nu a mai fost nevoie de el.

De asemenea, printre serviciile pe care le furnizăm ar mai fi cursuri de limba română, cursuri de limba engleză, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Avem servicii de facilitare a accesului la locul de muncă pentru refugiați. Am organizat, în mai multe rânduri, târguri de locuri de muncă. Totodată, lucrăm cu companiile, cu angajatorii, pentru a realiza ceea ce se cheamă acomodare culturală, astfel încât ei să înțeleagă specificitatea culturală a persoanelor care provin din Ucraina și diferența, practic, dintre un angajat român și un angajat străin. Realizăm încontinuu sesiuni de informare cu privire la antreprenoriat pentru acei refugiați care doresc să își înființeze o firmă sau să o relocheze pe cea existentă deja în Ucraina.

Un alt serviciu pe care îl furnizăm este cel de consiliere psihologică – grupuri suport pentru copii, pentru tineri, pentru părinți, logopedie, pentru persoanele care au nevoie de acest serviciu.

 Pe partea de mișcare, avem cursuri de dans și de cheerleading pentru copii și pentru tineri, fitness, aerobic și yoga, pentru copii, pentru tineri, pentru adulți, pentru familii. Acestea ar fi câteva dintre serviciile pe care le oferim pentru refugiați.

T.T.: Cum vi se pare că au reacționat constănțenii față de drama ucrainenilor ajunși în orașul nostru?

C.B.: Aș spune că foarte bine, la început. A fost o efuziune sentimentală și o deschidere foarte mare înspre a-i primi și a-i ajuta. În timp, această atitudine s-a estompat, s-a nuanțat, poate s-a și schimbat un pic, în sensul în care refugiații ucraineni au beneficiat de niște facilități din partea statului român, de fapt, din partea Uniunii Europene prin intermediul statului român. Acest lucru a dus la apariția unei atitudini cumva de opoziție a constănțenilor față de cetățenii ucraineni, care erau văzuți dintr-o dată drept beneficiari ai unor privilegii care creau o discriminare pozitivă la adresa lor față de cetățenii români.

În prezent, aș spune că cetățenii ucraineni care sunt în Constanța, în număr aproximativ de 10.000-12.000 de persoane – doar în municipiul Constanța și Năvodari -, plus încă vreo două – trei mii în Techirghiol, Eforie, Tuzla, Costinești, Mangalia rămân aici pe termen lung și, prin urmare, sunt preocupați de asigurarea unor servicii în comunitate, precum acces la educație șila activități de socializare și de petrecere a timpului liber pentru copiii lor, asigurarea unui loc de muncă sau a unei surse de venit și, practic, diverse forme de incluziune socială.

Vârful – ca număr de refugiați din Ucraina – a fost în ianuarie 2023, când, conform estimărilor noastre, au fost undeva la 25.000 de persoane în județul Constanța.

Ca să concluzionez, aș spune că, în prezent, constănțenii s-au obișnuit cu cetățenii ucraineni și ucrainenii s-au obișnuit cu constănțenii și nu mai există diverse forme de atitudine negativă între comunitățile de constănțeni și de cetățeni ucraineni.

„Scopul nostru este să-i ajutăm pe acești oameni să simtă că au un rost, până la urmă, și că viața lor, deși dată peste cap, nu este distrusă”

T.T.: Cum vă ajută autoritățile în activitățile și proiectele pe care le derulează Centrul pentru Resurse Civice? Vă ajută să vă duceți inițiativele la bun sfârșit, în timp util, sau, din contră, există piedici?

C.B.: Centrul pentru Resurse Civice are mai multe activități și preocupări în afară de cele dedicate asistării refugiaților. Dacă ne referim la serviciile dedicate refugiaților din Ucraina, atunci, autoritățile cu care interacționăm noi sunt variate: Prefectură, Inspectoratul General pentru Imigrări, AJOFM(n. r. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă), cu care am lucrat, anul trecut, destul de mult pentru a facilita angajabilitatea și accesul refugiaților ucraineni la piața forței de muncă. Aș mai enumera DGASPC Constanța (n. r. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului), care are obiect de activitate în sensul sprijinirii copiilor, minorilor, inclusiv cetățeni ucraineni.

Toate aceste autorități, cu care am interacționat și interacționăm periodic, sunt în aceeași tabără cu noi. Interesul nostru comun este acela de a ajuta niște oameni care nu și-au propus să fugă de acasă și să se stabilească într-un loc cu o limbă pe care nu o înțeleg și cu care nu au interacționat frecvent până acum. Scopul nostru este să-i ajutăm pe acești oameni să se simtă bine primiți și să simtă că au un rost, până la urmă, și că viața lor, deși dată peste cap, nu este distrusă, iar acest demers comun nu este deloc unul ușor și necesită foarte multe eforturi.

Pe de altă parte, dacă ne referim la asistență materială sau de altă formă din partea autorităților, acest lucru nu există. Nu avem o astfel de relație cu autoritățile, nici locale, nici centrale.

T.T.: Pe lângă zona umanitară, care sunt celelalte puncte de interes pentru ONG-ul pe care îl conduceți?

C.B.: Ne preocupăm de o bună relație între tineri și comunitate, atât prin promovarea voluntariatului și a implicării civice, cât și printr-o informare mai bună cu privire la mecanismele administrației publice, astfel încât tinerii să fie mai bine informați cu privire la cum funcționează o administrație, cine sunt aleșii locali, și nu doar aleșii locali, cine sunt reprezentanții, edilii unei comunități și, de asemenea, politicienii de astăzi, cel puțin, să fie cunoscuți de către tineri și de către membrii comunității. În acest sens, încă de la înființare, noi monitorizăm alegerile cu observatori independenți, susținând astfel implicarea cetățenilor în monitorizarea și în corectitudinea alegerilor pentru a promova democrația și corectitudinea procesului electoral. Acest an este unul foarte activ și dens din punctul acesta de vedere. Prin urmare, în această perioadă, ne pregătim pentru alegerile locale și europarlamentare din luna iunie, dar și pentru alegerile din toamnă, cele prezidențiale și cele parlamentare, unde vom acredita observatori independenți.

O altă zonă de interes este protecția mediului. Noi suntem implicați în coordonarea – pentru județul Constanța – a două campanii naționale. Una este «Let’s do it, Romania!», o campanie de igienizare, de curățare de deșeuri a întregii țări într-o singură zi, în special de deșeuri care se regăsesc în natură, în păduri, în spații verzi și alte locuri unde nu ar trebui să existe deșeuri – pe malurile apelor. În acest sens, noi coordonăm această inițiativă pentru județul Constanța și, an de an, implicăm foarte multe persoane, multe școli, mulți voluntari, companii în diverse acțiuni și demersuri de igienizare a spațiilor verzi și a naturii.

O altă campanie pe care o coordonăm în județul Constanța se numește «Plantăm fapte bune în România!». Este campania națională de împădurire și reîmpădurire, bazată pe voluntariat. În acest sens, în județul Constanța, încă din 2012, am împădurit undeva la 12 ha, trup compact de pădure, plus încă vreo 25 de km de perdea forestieră de protecție, pe marginea șoselelor.

În domeniul protecției mediului, aș mai menționa sesiunile și programul nostru de educație pentru dezvoltare durabilă, destinat tinerilor, care se numește GenerAction. Prin intermediul lui, derulăm în mod curent sesiuni de informare cu tinerii, găzduim sesiuni de informare și de conștientizare pentru elevi. Sunt multe școli și multe clase care își aduc elevii la centrul nostru pentru diverse acțiuni de informare și conștientizare pentru copii, pentru elevi, pentru tineri.

În plus, derulăm sesiuni de informare și de formare pentru tineri ca cetățeni activi, prin programe precum Programul Tranziție Justă, care este la nivel european și care se adresează acelor comunități cu un trecut monoindustrial sau aproape exclusiv industrial și pentru care există finanțări pentru a stimula schimbarea paradigmei și trecerea la o gândire și la o mentalitate orientate spre diversitate culturală și, de asemenea, spre gândire orientată pe partea de protecție a mediului.

 Noi lucrăm aici destul de mult cu tinerii pentru a le crește gradul de conștientizare și a le crea o mentalitate orientată spre cetățenie activă și protecția mediului înconjurător. În acest sens, derulăm sesiuni de informare și conștientizare cam prin toată țara.

Alte zone de interes pentru organizație sunt stimularea gândirii critice și educația media în rândul tinerilor. În acest sens, aș putea menționa faptul că am contribuit, împreună cu alte organizații partenere, la crearea unor instrumente pentru tineri și pentru lucrătorii de tineret, în domeniul educației media incluzive. Educația media incluzivă este acea componentă a educației media care se adresează și grupurilor vulnerabile, precum tineri din mediul rural sau din grupuri defavorizate, cu acces limitat la informație sau cu acces limitat la resurse – de exemplu, la educație. În acest sens, am derulat sesiuni de informare prin liceele din județul Constanța și, de asemenea, am derulat câteva sesiuni internaționale de formare pentru tineri și pentru lucrătorii de tineret, pe partea de educație media.     

Un alt domeniu de interes pentru organizația noastră este cooperarea pentru dezvoltare internațională și solidaritate internațională. Facem parte din federația FOND, care este federația ONG-urilor din România pe dezvoltare internațională. Dezvoltarea internațională este acel domeniu care facilitează asistarea țărilor considerate în curs de dezvoltare, de către țările considerate dezvoltate. România a beneficiat de multe fonduri și multă asistență până să devină membru al Uniunii Europene – aici mă refer la asistență pentru dezvoltarea societății civile, pentru a crea o conștiință civică în rândul tinerilor și, de asemenea, o conștiință democratică, dar și informare cu privire la «rule of law» (trad. statul de drept) și la încrederea în justiție și în diverse instituții europene. În acest moment, România, ca stat membru al Uniunii Europene (UE), contribuie la un buget comun al UE, destinat țărilor din afara UE, pentru a stimula aceste valori.

În afară de contribuția la acest buget al UE, România contribuie și în mod direct, finanțând activități ale societății civile și susținând dezvoltarea conștiinței democratice din comunități din câteva țări cu care are legături directe, precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și altele. În acest context, Centrul pentru Resurse Civice a derulat proiecte în parteneriat cu organizații neguvernamentale din aceste țări sus menționate – Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria – și, în general, cu țările riverane Mării Negre, proiecte legate de dezvoltarea și promovarea voluntariatului, a implicării civice, şi inclusiv un studiu cu privire la utilizarea instrumentelor digitale de către tineri – ce așa-numite «digital tools» folosesc tinerii din aceste țări și pentru ce. Acesta a fost un studiu în contextul post-pandemic.

Un alt proiect a vizat compararea felului în care comunități din diverse țări au răspuns, într-un mod coagulat, la criza umanitară declanșată de războiul din Ucraina, iar aici am făcut un studiu comparativ, cu câteva comunități din România, din Georgia și din Republica Moldova.

Aș putea să mai vorbesc mult despre ce anume ne preocupă ca organizație. Aș mai menționa însă doar dezvoltarea unor comportamente prietenoase cu mediul înconjurător, promovarea unui stil de viață sănătos, voluntariatul pentru protecția mediului înconjurător și nu numai, promovarea dezvoltării durabile și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, în contextul cetățeniei active, deci în contextul unei comunități coerente și funcționale. Din păcate, din punctul meu de vedere, Constanța, cel puțin, mai are pași mulți de făcut pentru a putea deveni o comunitate funcțională, iar în acest sens, noi milităm pentru un mediu cât mai favorabil dezvoltării inițiativelor tinerilor. Aici mă refer la antreprenoriat, huburi de tehnologie și de creativitate pentru tineri. În fine, lista este lungă.

„Încercăm să aducem un strop de normalitate într-o lume și într-o perioadă foarte nebune”

T.T.: În comparație cu anii trecuți, vedeți o creștere sau o scădere în disponibilitatea oamenilor de a se implica în activități de voluntariat?

C.B.: Cu siguranță, direcția este pozitivă. Este o creștere a (n. r. dorinţei) oamenilor în a se implica în activități de voluntariat. Cred că nu există niciun termen de comparație cu anii ’90, când voluntariatul era văzut drept ceva foarte exotic, iar voluntarii erau, în general, percepuți drept niște persoane care, în loc să aibă o activitate remunerată, aleg să facă ceva gratuit și atunci erau văzuți un pic, hai să zicem, cu un ochi critic.

În prezent, voluntariatul este destul de răspândit, nu doar în rândul tinerilor. Sunt persoane de toate categoriile de vârstă, care sunt implicate în voluntariat și care înțeleg că-și pot dedica din propriile resurse, din propriile cunoștințe, din propriul timp unor persoane sau unor cauze care au nevoie. Și aici, desigur, pot enumera protecția mediului. Noi încercăm să implicăm cetățenii în amenajarea sau întreținerea de spații verzi, de exemplu.

La fel de bine, există oameni care voluntariază pentru animalele fără stăpân. Au fost și mai sunt, din când în când, campanii de adopție sau de sterilizare a animalelor fără stăpân. De asemenea, sunt oameni care se implică în diverse cauze umanitare sau în chestiuni legate de educație în grupurile vulnerabile – copiii din mediul rural, care au provocări destul de mari legate de accesul la educație.

T.T.: Ce feedback primiți din partea comunităților pe care le ajutați?

C.B.: Feedback-ul este pozitiv. Avem mai multe instrumente prin care primim feedback, cel mai vizibil fiind reprezentat de paginile noastre de social media – de Instagram și de Facebook, în principal Centrul Comunitaria -, unde, la fiecare postare despre activitățile pe care le avem, primim foarte multe comentarii de mulțumire cu privire la cât de mare este impactul acestor servicii în rândul beneficiarilor. Copiii se bucură, părinții lor se bucură că au copii care, deși strămutați într-un loc străin, încearcă să își reia legăturile și viața socială, care este foarte importantă pentru copii și pentru tineri. Ce facem noi, de fapt, este să încercăm să aducem un strop de normalitate într-o lume și într-o perioadă foarte nebune.