Conf. univ. dr. Raluca Petre, lect. univ. dr. Ada Codău şi lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu de la Ştiinţe ale comunicării – Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius din Constanţa au participat, în perioada 27-30 august, la conferinţa ştiiţifică “Tension, Trust and Transformation”, organizată de European Sociological Association (ESA) în Porto (Portugalia). Conferinţa ESA este cel mai mare eveniment de ştiinţe sociale organizat, anul acesta, în Europa, şi a reunit mii de profesori, cercetători şi doctoranzi de peste tot din lume. A fost pentru a doua oară când conferinţa ESA a avut loc, după 15 ani, în Portugalia, şi pentru prima dată când aceasta s-a derulat în Porto. Tema conferinţei din acest an, “Tension, Trust and Transformation”, a fost o reală provocare, fiind aleasă, conform declaraţiilor Lígiei Ferro (preşedinta ESA 2021-2023), deloc întâmplător, în contextul creşterii inechităţilor sociale în lume, al politizării diferenţelor sociale şi culturale, al conflictelor care marchează momentul prezent şi al tendinţelor autoritare al unor regimuri politice şi, nu mai puţin important, al urii împotriva grupurilor minoritare.

Ceremonia de deschidere a conferinţei ESA a avut loc la Super Bock Arena (Rosa Mota Pavilion) acolo unde participanţii s-au bucurat de un emoţionant moment muzical specific portughez, anume un mini concert fado, care a marcat nu doar debutul evenimentului ştiinţific, ci şi împlinirea a 30 de ani de la fondarea European Sociological Association.

Ulterior acestui moment artistic, evenimentul a continuat cu  discursuri ţinute de Lígia Ferro, Teresa Sordé, conference co-chair, Paulo Peixoto, preşedintele comitetului local de organizare ESA, José Castro Lopes vice-rectorul University of Porto, şi Rui Moreira, primarul oraşului Porto. De asemenea, tot la ceremonia de deschidere a conferinţei ESA, a fost citit şi un mesaj din partea preşedintelui Portugaliei, Marcelo Rebelo de Sousa.

Lígia Ferro, preşedinta ESA, aflată, în timpul conferinţei, în ultimele zile de mandat, a declarat, în contextul ceremoniei de deschidere, că evenimentul ESA reprezintă un spaţiu inter-generaţional benefic pentru dezbatere şi, în această ordine de idei, a insistat asupra nevoii de dezbatere în societatea contemporană, în sensul în care nimic nu este cu adevărat posibil fără schimbul de idei. Totodată, Lígia Ferro a ţinut să menţioneze şi că accesul la ştiinţă reprezintă o preocupare socială, dar şi că dinamicile politice, sociale şi culturale ameninţă, în prezent, încrederea dintre indivizi. Tocmai de aceea, a explicat Lígia Ferro, evenimentele de genul conferinţei “Tension, Trust and Transformation” reprezintă calea pentru identificarea unor potenţiale soluţii la aceste probleme.

Spiritul colaborării şi al inovaţiei şi pasiunea pentru sociologie au adus laolaltă mii de participanţi la conferinţa ESA 2024 Porto, a declarat Paulo Peixoto, preşedintele comitetului local de organizare. Tot el a declarat că cele mai bune echipe transformă obstacolele în oportunităţi sau măcar în poveşti amuzante, făcând trimitere la uriaşul efort pe care l-a presupus organizarea unei conferinţe internaţionale cu speakeri dintre cei mai buni în domeniul ştiinţelor sociale şi cu mii de participanţi.

Rui Moreira, primarul oraşului Porto, a vorbit, şi el, despre importanţa dezbaterii, mărturisind că, din punctul său de vedere, nu trebuie să ne iluzionăm cu gândul că tehnologia poate fi răspunsul la orice problemă, pentru că, în mod evident, nu poate rezolva totul. Moreira a insistat asupra rolului pe care ştiinţele sociale şi umaniste îl joacă în societatea contemporană.

Nu este normal ca nepoatele noastre să lupte, în prezent, pentru ceea ce bunicile noastre au câştigat deja: dreptul la avort. Dar, dacă este nevoie, bunicile noastre sunt aici, oricând pregătite să lupte din nou.

Imediat după ceremonia de deschidere, în cadrul onferinţei ESA a avut loc prima sesiune plenară, la care au susţinut prezentări profesorul Michael Burawoy (University of California Berkeley, USA) şi profesoara Anália Torres (University of Lisbon, Portugal). Discursul Análiei Torres, care este şi fondatorul şi directorul Interdisciplinary Centre for Gender Studies, a fost realmente emoţionant şi a abordat, printre alte aspecte, problema dreptului femeii de a dispune de propriul corp. Anália Torres a declarat că nu este normal ca nepoatele noastre să lupte, în prezent, pentru ceea ce bunicile noastre deja au câştigat, fiind vorba, aici, despre dreptul la avort. Dar, dacă este nevoie, a adăugat Torres, bunicile noastre sunt aici, oricând pregătite să lupte din nou. Portugalia este o ţară catolică, o ţară conservatoare, în care avortul a devenit legal în anul 2007, în urma unui referendum national. Torres a făcut aceste declaraţii în contextul în care partidele populiste şi mişcările neo-conservatoare, precum şi mişcările anti-gender sunt vocale, în Europa, în ceea ce priveşte dreptul femeii de a dispune de propriul corp, mai exact, interzicerea dreptului la avort.

Despre cunoaştere şi guvernanţă democratică, profesionalizarea câmpului jurnalistic şi efectele platformelor digitale

La conferinţa ESA 2024 din Porto, cele trei cadre didactice de la Universitatea Ovidius au susţinut prezentări în RN 18 Sociology of Communications and Media Research. Conf. univ. dr. Raluca Petre a coordonat, în contextul conferinţei, două paneluri: Journalism and the media, şi Media and Gender. La rândul său, aceasta a susţinut, în cadrul evenimentului, prezentarea Democratisation from Above? Governance practices from the European Broadcasting Union to the Romanian Public Service Media (SRR & SRTV). Raluca Petre vorbeşte, în cercetarea sa, despre European Broadcasting Union (EBU), instituţie autonomă, care se autoguvernează, are 68 de membri activi din 56 de ţări, precum şi 31 de organizaţii din 20 de ţări. Societatea Română de Radiodifuziune şi Televiziunea Română, servicii media publice autonome, au puțini reprezentanţi în comisiile de specialitate ale EBU. În acest context, Raluca Petre explică de ce cele două servicii media publice din România riscă să nu reuşească să transmită cunoaşterea şi guvernanţa democratică, aspecte importante într-o ţară în care mare parte din populaţie încă nu face distincţia între media de stat şi media publică.

Lect. univ. dr. Ada Codău a abordat, în studiul său, Careers in Journalism in Romania: A Critical Approach to the Professionalization of the Field, problema instituționalizării profesiei de jurnalist. Mai exact, vorbeşte despre inexistenţa unui set de norme profesionale incontestabile, unanim acceptate, inexistenţă care poate să ducă la o autodefinire profesională neunitară şi neconvergentă.

Lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu a prezentat, la conferința ESA, lucrarea cu titlul Meta Journalism Project in Europe: To Be, or Not to Be a Media Maecenas?, în care a explorat critic cum se manifestă formele de capturare a jurnalismului la nivelul Meta Journalism Project. În esență, Valentin Vanghelescu arată în cercetarea sa cum compania Meta creează condițiile pentru a intensifica dependența jurnalismului de platformele sale digitale (Facebook, Instagram, WhatsApp) și pentru a impune practici jurnalistice adaptate algoritmilor, prin intermediul atelierelor și programelor de finanțare derulate în cadrul proiectului „Meta Journalism”.

Interesantă a fost, în ultima zi a conferinţei, şi cea de-a treia sesiune semi-plenară, derulată la Casa da Música, acolo unde Jana Hainsworth, expert în politici sociale UE şi drepturile copiilor, a susţinut prezentarea “Science, Politics and Activism: Together advancing children’s rights and well-being across Europe”, iar Michael Biggs (University of Oxford, UK) a prezentat studiul
“How critical social theory has transformed institutions and culture”. Una dintre persoanele prezente în sală, la eveniment, s-a declarat jignită de faptul că Biggs este speaker la conferinţa ESA, pentru că îl consideră ca fiind homo-trans gender. În prezentarea sa, cercetătorul a explicat faptul că recunoaşterea drepturilor persoanelor trans gender atrage după sine importante schimbări în legislaţie şi în justiţie. În acest sens, a dat exemplul unei femei trans gender, care, fiind închisă într-o închisoare pentru femei, a agresat sexual patru deţinute. Agresoarea nu suferise o operaţie de schimbare de sex, dar se recomanda ca fiind femeie. În acest context, a fost ridicată această problemă: cum armonizezi respectarea drepturilor persoanelor trans gender cu legislaţiile fiecărei ţări în parte, astfel încât încercarea de a diminua discriminarea persoanelor trans gender să nu nască, involuntar, alt tip de abuzuri.

Este extrem de important că un eveniment ştiinţific de acest gen permite un dialog real, creând o scenă deschisă, lipsită de cenzură, dar nu şi de tensiuni, pentru subiecte dintre cele mai actuale, mai sensibile, mai importante într-o societate în care este nevoie să fim cu toţii egali, să ne bucurăm de aceleaşi drepturi, atât drepturi fundamentale, cât şi drepturi civile, dar fără a diminua unele abuzuri doar ca să dăm naştere altora.

***

Conf. univ. dr. Raluca PETRE predă la Specializarea Jurnalism (program de studii de licență) și la programul de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală, ambele programe funcționând în cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța. De asemenea, Raluca Petre este și coordonatoarea masteratului Relații publice și dezvoltare interculturală. Anul acesta, cadrul universitar de la UOC este editor principal al unui număr special al publicației Q2 Web of Science, European Journal of Communication (EJC) pe tema Information as a Public Good. În 2023, i-a apărut, în revista „Sociologia della comunicazione”, cercetarea „The platform for the European Public Service Media and Culture Sector; Towards a Sustainable and Democratic Model”. Tot în 2023, Raluca Petre a fost singurul expert din România selectat în echipa internațională de evaluare a învățământului superior din Lituania, domeniul Științe sociale. În același an, a fost citată de Peter Gross, în cea mai recentă carte a acestuia, Rădăcinile culturale ale sistemului mass-media românesc (Polirom 2023).

Între 2022 și 2023 a făcut parte din echipa internațională de cercetare care a implementat proiectul SUSTENT finanțat de EEA & Norway Grants, axat pe explicarea și implementarea sustenabilității.În 2021, Raluca Petre a publicat, alături de Sara Trajchevska, absolventă a Specializării Jurnalism și a programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală, un studiu despre fake news în „Romanian Journal of Political Science”, singura revistă cotată ISI Web of Science în domeniul Social and Political Science din România. În 2019, Ralucăi Petre i-a apărut, la Editura Tritonic, volumul „Managementul informației în media”, suport de curs pentru studenții din anul I, Jurnalism. Nu în ultimul rând, cadrul universitar se implică, în ultimii ani, în calitate de mentor, într-o serie de proiecte care sprijină antreprenoriatul studențesc la Universitatea Ovidius din Constanța.

Ada CODĂU este lect. univ. dr. la Specializarea Jurnalism, Universitatea Ovidius din Constanța și printre temele sale de interes în cercetare se numără practicile jurnalistice în conținutul de presă scrisă și în mediul digital, fake news-ul și studiile de gen. Predă, de asemenea, la programul de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Facultății de Litere a UOC. Are o experiență de zece ani în presa din Constanța. De-a lungul timpului, a publicat texte în revistele „Dilema veche”, „Revista 22” și pe platformele coordonate de Fundația Freedom House România.Este – împreună cu Raluca Petre – evaluator al traducerii în limba română a manualului UNESCO „Jurnalism, fake news și dezinformare” (2021). Nu mai puţin important, a publicat mai multe articole ştiinţifice care problematizează, dintr-o perspectivă critică, discursul presei. Din 2024, Ada Codău este membră a European Sociological Association (ESA).

Valentin VANGHELESCU este lect. univ. dr. la Universitatea Ovidius din Constanța, unde predă la programul de licență Jurnalism și la programul de master Relații Publice și Dezvoltare Interculturală. A obținut doctoratul în sociologie la Universitatea din București și deține diplome de master și de licență în Științe ale comunicării, specializarea Publicitate și, respectiv, Jurnalism. Cercetarea lui Vanghelescu se concentrează în primul rând pe sociologia Internetului și a noilor media. Este autorul cărții „Crearea şi mobilitatea conținutului în societatea-rețea: convergență, coliziune, transformare” (Editura Universitară, 2021). În plus, a publicat o serie de articole științifice despre utilizările Internetului, dezinformare, verificarea faptelor, jurnalismul multimedia și inteligența colectivă. De la începutul acestui an, Valentin Vanghelescu este membru al European Sociological Association (ESA).