Lect. univ. dr. Mariana Bafană, coordonatoarea Specializării Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa (UOC), şi drd. Ana Maria Stancu, jurnalist, corespondent TVR pentru judeţele Constanţa şi Tulcea, cadru didactic asociat al specializării, au participat, la finalul săptămânii trecute, la cea de-a XVII-a ediţie a Congresului Internaţional de Istorie a Presei, desfăşurat, anul acesta, la Iaşi. Manifestarea ştiinţifică a fost organizată de Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi, respectiv Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul UAIC. La eveniment a participat, de asemenea, jurnalista Aurelia Lăpuşan, una dintre fondatoarele Specializării Jurnalism UOC, prof. emerit al Universităţii Ovidius. Tema din acest an Congresului Internaţional de Istorie a Presei a fost „Personalităţi ale presei româneşti”.

Ediţia cu numărul XVII a congresului a reunit numeroase cadre didactice, cercetători şi doctoranzi de la mai multe universităţi din ţară şi din străinătate, atât fizic, cât şi online. Participanţii la congres şi-au prezentat lucrările, în funcţie de temele de cercetare alese, pe mai multe secţiuni: A. „Oameni-instituţii de presă”, B. „Personalităţi ale presei locale”, C. „Jurnalistica eminesciană”, D. „Jurnalişti freelancer – influencer”. Lect. univ. dr. Mariana Bafană a susţinut, la Iaşi, în cadrul panelului „Personalităţi ale presei locale”, lucrarea „Petru Vulcan, întemeietorul jurnalismului la Constanţa”. În aceeaşi secţiune, prof. emerit Aurelia Lăpuşan a prezentat lucrarea „Dimensiunea socială a publicisticii lui Sever Cărpinişan”. Drd. Ana Maria Stancu, cadru didactic asociat al Specializării Jurnalism UOC, a susţinut, în panelul „Jurnalişti freelancer – influencer”, lucrarea „Influenţa convergenţei media asupra activităţii jurnaliştilor şi a influencerilor”.

În contextul ediţiei din acest an a congresului, conf. univ. dr. habil. Cătălin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, a lansat volumul „Presa românească în comunism”, al cărui coordonator este. Lucrarea, apărută la Galaţi University Press, reuneşte o serie de articole, printre care se numără şi articole semnate Mariana Bafană – Reconstrucţia realităţii în presa scrisă comunistă, prin limbaj de lemn şi propagandă. Studiu de caz: Ziarul „Contemporanul” şi lect. univ. dr. Ada Codău de la Ştiinţe ale comunicării UOC – Cultul personalităţii în presa literară din perioada comunistă. Studiu de caz: România literară.

Cotidianul „Cuget liber”, distins de ARIP cu premiul Sever Cărpinişan

În cadrul ediţiei cu numărul XVII a Congresului Internaţional de Istorie a Presei, a fost acordat şi Premiul Sever Cărpinişan, premiu acordat anual de Asociaţia Română de Istorie a Presei, începând din 2011, unei personalităţi din presă, în memoria ziaristului Nicolae Sever Cărpinişan, primul român licenţiat în journalism la Sorbona. Anul acesta, în premieră, Premiul Sever Cărpinişan a revenit unei instituţii de presă, anume cotidianului „Cuget liber” din Constanţa, care a împlinit, recent, 80 de ani de activitate editorială neîntreruptă şi în paginile căruia au semnat, potrivit lui Cătălin Negoiţă, preşedintele ARIP, „nume mari ale presei româneşti naţionale, regionale şi locale”. Premiul a fost decernat la Iaşi, de preşedintele ARIP, urmând ca acesta din urmă să-l înmâneze personal, toamna aceasta, la Constanţa, redactorilor „Cuget liber”.

La finalul congresului, participanţii au vizitat Palatul Culturii Iaşi, au fost într-un tur ghidat al Bibliotecii Centrale Universitare şi, de asemenea, au fost în studiourile Radio Iaşi.

A XVIII-a ediţie a Congresului de Istorie a Presei va avea loc la Constanţa

Nu mai puţin important, de menţionat este că, în 2025, Asociaţia Română de Istorie a Presei va organiza Congresul de Istorie a Presei la Constanţa, la Universitatea Ovidius. Va fi cea de-a XVIII-a ediţie a evenimentului.

De menţionat este că, în fiecare an, ARIP publică, la Editura Tritonic, Revista română de istorie a presei. Redactor-şef al publicaţiei este conf. univ. dr. Răduţ Bîlbîie.

***

Lect. univ. dr. Mariana BAFANĂ coordonează Specializarea Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere a UOC. A obținut titlul de doctor în Filologie cu lucrarea „Strategii de mediatizare a discursului politic în presa regională”, publicată la Editura Universitară. În 2020, a publicat, la Editura Tritonic, volumul „Etică și derapaje în comunicarea publică”. Mariana Bafană predă, de asemenea, la programul de studii masterale Relații Publice și Dezvoltare Interculturală – Facultatea de Litere a UOC. Este autoarea a zeci de articole științifice indexate în baze de date internaționale.

Ana-Maria STANCU este drd. în domeniul Ştiinţe ale comunicării la Universitatea din Bucureşti. Absolventă a Specializării Jurnalism UOC, unde ţine, în prezent, mai multe seminarii, Ana Maria Stancu are o bogată activitate în audio-vizual. De aproape nouă ani, este corespondentul TVR pentru județele Constanța și Tulcea. În anii de studenție, a făcut practică de specialitate la Radio Neptun, iar după absolvire a lucrat, timp de câțiva ani, în redacțiile posturilor de televiziune locală Litoral TV și Neptun TV.

Aurelia LĂPUŞAN are o bogată activitate publicistică, semnătura sa regăsindu-se, de-a lungul timpului, în paginile „Dobrogea nouă”, „Teleormanul”, „Cuget liber”, „Litoral”. A fost, timp de câțiva ani, directorul trustului de presă „Cuget liber”. De asemenea, în calitate de colaborator, a semnat articole și în revistele și ziarele „Tomis”, „Luceafărul”, „Universitas”, „Ziua de Constanța”. Totodată, a fost redactorul-șef al revistei „Datina”, publicație lunară editată de Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada”, și președinta Asociației Române de Istorie a Presei, filiala Dobrogea.

Aurelia Lăpușan a îmbinat cariera jurnalistică cu activitatea didactică și cercetarea, publicând o serie de articole științifice și lucrări de specialitate în domeniul Științelor comunicării: „Genurile presei”, „Tehnici de redactare în presa scrisă” (în coautorat cu Raluca Petre, conf. univ. dr., coordonator al programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală), „O istorie a jurnalismului dobrogean”, „Mărturii la cald. 77 de interviuri”, „Istoria unui ziar constănțean. 1944-1990. Dobrogea nouă – Cuget Liber” (în coautorat cu Ștefan Lăpușan și Vartan Arachelian), „Reporter de serviciu. Universitatea Ovidius”, „Teatrul și presa în Dobrogea”. Nu mai puțin important, alături de soțul său, Ștefan Lăpușan, a semnat mai multe lucrări monografice, dintre care amintim „Medgidia-Carasu”, „Cernavodă” și „Techirghiol pentru Europa”. Timp de câțiva ani, a coordonat Biroul de presă al Universității „Ovidius”.