Mara MAVROMALIDI

Miruna TURTOI

Studenții Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere şi studenţii Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice – Universitatea Ovidius din Constanța au participat, săptămâna aceasta, la conferința „Fake news la un scroll distanță”, organizată de echipa de jurnalişti Info Sud-Est în colaborare cu Veridica, o publicație ce are drept țintă demontarea de fake news, eveniment susținută financiar de Ambasada Țărilor de Jos. Scopul dezbaterii a fost informarea tinerilor în legătură cu fenomenul ştirilor false: ce sunt acestea, cum pot fi identificate şi cum le putem combate, dar şi ce rol joacă modelele de inteligenţă artificială în propagarea fenomenului. Dezbaterea cu studenţii a fost susţinută de jurnaliştii Andrei Leonte și Andreea Pavel, co-fondatori ai Info Sud-Est, Delia Dascălu, jurnalistă Info Sud-Est, și, de asemenea, studentă în anul III la Specializarea Jurnalism din cadrul UOC, lect. univ. dr. Ada Codău, de la Ştiinţe ale comunicării – Facultatea de Litere şi conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, cel din urmă moderator al evenimentului.Alături de studenţi, de cadre didactice şi de jurnalişti, la dezbatere au fost prezenţi şi Ana Serafin, consilier politică externă şi diplomaţie – Secţia politică, şi Tristan Garcia, consilier politic, şeful Secţiei politice a Ambasadei Canadei în România, Bulgaria, Republica Moldova.

Conf. univ. dr. Daniel Citirigă a explicat din punct de vedere istoric evoluția fenomenului fake news, începând din secolul al XII-lea și până în trecutul de dată recentă. Un prim exemplu dat de acesta a fost legat de faptul că, în secolul al XII-lea, evreii au fost acuzaţi nedrept de uciderea unui copil, în preajma Paștelui Evreiesc. Oamenii pretindeau că evreii ar fi vrut să folosească sângele copilului în scopuri ritualice, fapt evident neadevărat.

Din alt registru, cadrul didactic a amintit un articol ştiinţific celebru, publicat în 1999, în revista „The Lancet”. Potrivit autorului textului, vaccinul împotriva rujeolei ar fi avut legătură cu autismul. El susţinea că, dacă vor face vaccinul împotriva acestei boli, copiii ar putea dezvolta autism. Revista a retras, câţiva ani mai târziu, articolul, fiind considerat o fraudă în cercetare.

Nu în ultimul rând, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice UOC a amintit un exemplu de fake news din filmul documentar „Trust me”, proiectat, în premieră, în 2022, la Universitatea Ovidius, în cadrul unui eveniment organizat de The Getting Better Foundation în parteneriat cu Ambasada SUA în România, Forum Apulum și DCN Global. În documentar, era dat şi exemplul unui clip din Pakistan, referitor la pericolul răpirii copiilor de pe stradă. Respectivul filmuleţ arăta cum un tânăr pe scuter răpeşte un copil pe care, câteva momente mai târziu, îl înapoiază părinţilor săi. Filmuleţul făcea parte dintr-o campanie de conştientizare cu privire la riscul răpirii copiilor. Clipul a fost însă, ulterior, modificat şi, astfel, în India s-a propagat un fake news. Filmuleţul a devenit viral, inducând frică oamenilor, care se temeau pentru copiii lor. Asta a dus, în cele din urmă, la moartea tragică a doi tineri care circulau cu o maşină. Unul dintre ei era inginer de soft la Google. Crezând că tinerii au intenţia de le răpi copiii, comunitatea respectivă i-a ucis, deşi nu avea nicio dovadă cu privire la presupusele rele intenţii ale acestora. În final, conf. univ. dr. Daniel Citirigă a declarat că este important, în lupta împotriva ştirilor false, „să nu ne oprim din a întreba, din a verifica din mai multe surse”.

„Democraţia e fragilă. Trebuie să lupţi pentru fiecare bucăţică, pentru fiecare lege, fiecare măsură de protecţie, fiecare instituţie, fiecare ştire”

Lect. univ. dr. Ada Codău de la Ştiinţe ale comunicării UOC a vorbit despre ceea ce, în opinia sa, reprezintă cel mai mare rău pe care îl poate face dezinformarea, anume să submineze încrederea cetăţenilor în procesele electorale şi în sistemele democratice. Cadrul didactic şi-a început discursul cu un citat din jurnalista Maria Ressa, distinsă, în 2021, cu Premiul Nobel pentru Pace. „În cartea sa, «Cum să înfrunţi un dictator», jurnalista Maria Ressa scrie: «Democraţia e fragilă. Trebuie să lupţi pentru fiecare bucăţică, pentru fiecare lege, fiecare măsură de protecţie, fiecare instituţie, fiecare ştire»”. În continuare, lect. dr. Ada Codău a declarat că nu este niciodată suficient sau prea mult să vorbim despre ştirile false, pentru că realitatea ne demonstrează că fenomenul dezinformării devine din ce în ce mai sofisticat şi mai subtil: „Realitatea ne demonstrează, însă, că una dintre marile ameninţări la adresa democraţiei este dezinformarea cu scop strategic şi că trebuie să vorbim cât de des putem despre ştirile false pentru că avem nevoie, mai mult ca oricând, de o o creştere a conştientizării publice referitoare la fake news, pentru că de modul în care ne raportăm la dezinformare depinde calitatea vieţilor noastre. (..) Pentru că un ecosistem informaţional parazitat, virusat, ameninţat constant de dezinformări poate submina procesele şi instituţiile democratice”.

În aceeaşi ordine de idei, cadrul didactic a afirmat că, probabil în urmă cu trei ani nu ne-am fi imaginat că în 2024 vor exista zece modele de inteligenţă artificială vor imita dezinformarea rusă şi vor cita ştiri false create de Moscova.

Tinerii folosesc, în locul motorului de căutare Google, platforma Tik Tok

Jurnalistul Andrei Leonte a început prezentarea sa întrebându-i pe studenţii prezenţi la eveniment ce anume le trece prin minte atunci când aud fake news. Unul dintre răspunsuri s-a referit la ştirea falsă conform căreia Angelina Jolie și Elon Musk ar fi venit în România, mai exact la Castelul Bran, pentru o petrecere de Halloween, în 2022. Alte câteva exemple de ştiri false au fost cele privind moartea lui Florin Salam și a lui Vladimir Putin.

În continuare, jurnalistul Info Sud-Est le-a prezentat studenţilor câteva site-uri cu credibilitate scăzută, care pot fi considerate dubioase, unele dintre acestea imitând, la nivel de denumire şi design, publicaţii consacrate, care au conţinut editorial de calitate. Andrei Leonte le-a explicat celor prezenţi la eveniment cum să identifice un astfel de site: textele nu poartă semnătura unui jurnalist sau, dacă există, totuşi, o semnătură, aceasta este falsă, persoana respectivă neexistând în realitate, iar la datele de contact nu figurează decât o adresă de mail şi un număr de telefon, acesta din urmă neasociat unei persoane. Interesant pentru studenţi a fost faptul că jurnalistul Info Sud-Est le-a arătat, folosind baza de date digitală Ad Library, care aparţine Meta, ce sume de bani bagă fiecare dintre aceste site-uri suspecte în promovarea conţinuturilor lor pe Facebook.

Delia Dascălu, studentă în anul III la Jurnalism, a declarat, în cadrul evenimentului, că fenomenul fake news are cel mai mare impact asupra tinerilor deoarece ei sunt cei mai expuși la social media. Jurnalista Info Sud-Est a atras atenţia asupra faptului că din ce în ce mai mulți tineri folosesc platforma de socializare Tik Tok-ul drept un motor de căutare precum Google și că influencerii au un rol important în dezinformare. Informaţiile false promovate de aceştia din urmă formează aşa-numitul „telefon fără fir” prin care, susţine Delia, informațiile se rostogolesc de la unii la alții fără a mai fi verificate.

Nu mai puţin important, Delia a abordat și subiectul deep fake, precizând că, de cele mai multe ori, acesta apare în campaniile electorale și poate afecta deciziile cetăţenilor pe termen lung. Sfaturile pe care ea le-a oferit celor prezenți la eveniment au fost să verifice informațiile din cel puțin trei surse de încredere, să urmărească doar conturile oficiale ale publicațiilor media de pe rețelele de socializare și să se oprească din a folosi Tik Tok-ul pe post de Google. Spre finalul discursulul său, Delia a prezentat un exemplu de deep fake care a devenit viral pe Tik Tok, în care Dani Mocanu, un cunoscut cântăreț de manele, vorbea în franceză, limbă pe care el nu o cunoaște.

„Nu e bine să ne informăm chiar de oriunde”

La finalul evenimentului, am stat de vorbă cu colegii noştri de la Specializarea Jurnalism din cadrul UOC pentru a afla impresiile lor cu privire la acest nou eveniment dedicat fenomenului ştirilor false.

Oana Chirana, studentă în anul II la Jurnalism, a declarat: „Evenimentul mi s-a părut foarte interesant, informațiile au fost foarte ușor de înțeles datorită modului de prezentare. Mi-a plăcut faptul că a fost organizat ca o dezbatere în care am fost și noi implicați, am putut să ne dăm cu părerea și să punem întrebări”.

Anastasia Dumitru, studentă, și ea, la Jurnalism în anul al II-lea, a spus: „Mi-a plăcut foarte mult conferința, a fost foarte interesantă și pe înțelesul tuturor din sală. Zic asta pentru că modul în care a fost explicat fenomenul «fake news» mi-a atras atenția. Atunci când Andrei Leonte ne-a demonstrat că anumite site-uri de știri nu au autori și că datele de contact sunt aceleaşi pentru mai multe redacții a fost momentul în care am înțeles cu toții că nu e bine să ne informăm chiar de oriunde și că e bine să verificăm știrea înainte de a împărtăși informația cu cei din jurul nostru”.

Colegul lor de an, Alex Ianule, a mărturisit că, din punctul lui de vedere, „evenimentul a fost foarte captivant și interesant”. „Cei de la Info Sud-Est au avut pregătite multe informații care ne ajută să identificăm fake news-ul, și pe care, personal, le voi folosi mereu”,a declarat studentul.

„Cu toții trebuie să fim conștienți de vulnerabilitățile rețelelor de socializare, unde ne expunem zilnic”

Melisa Lupescu este studentă în anul III la Jurnalism şi ne-a declarat că, deşi a mai participat la evenimente organizate pe tema dezinformării, dezbaterea „Fake news la un scroll distanță” a adus o perspectivă nouă: „O perspectivă nouă, chiar și pentru noi, studenții de la Jurnalism. A fost o experiență accesibilă, cu informații prezentate pe înțelesul tuturor, care ar trebui să fie cunoscute de fiecare cetățean. Cu toții trebuie să fim conștienți de vulnerabilitățile rețelelor de socializare, unde ne expunem zilnic”, a spus tânăra.

Colega sa de an, Ioana Jugrăvescu, ne-a mărturisit, după eveniment, că i s-a părut captivant: „Deși știam, în mare, subiectul, am aflat câteva lucruri noi și surprinzătoare despre cum sunt create şi cât de ușor pot influența ştirile false și cum e folosită inteligența artificială în procesul de dezinformare. Mi se pare în continuare util să particip la astfel de evenimente și acesta mi-a plăcut foarte mult”, a declarat Ioana.

Alexandra Marin este studentă în anul III la Jurnalism şi spune că participă cu plăcere la dezbateri despre fake news ori de câte ori există această posibilitate: „Din punctul meu de vedere, evenimentele pe tema fake news sunt esențiale, mai ales pentru tineri, fiind cei mai mari consumatori de social media. Suntem în an electoral și știrile false ne pot influența alegerile, deci trebuie să învățăm să recunoaștem o știre falsă atunci când o întâlnim, pentru a nu cădea în plasa dezinformării. M-am bucurat să particip din nou la un eveniment organizat pe această temă și o voi face ori de câte ori voi avea ocazia”. 

„Diferenta dintre știrile false şi cele adevărate devine din ce în ce mai subtilă”

Andreea Duţu este studentă în anul I la Jurnalism. Ulterior conferinţei de la UOC, aceasta a declarat: „În timpul evenimentului am asimilat cunoştințe importante ce vor facilita dezvoltarea gândirii mele critice. Tehnologia avansează rapid. Așadar, este necesar sa ne dăm și noi, din când în când, câte un update. Discursul experților a abordat soluții moderne referitoare la problema fake news-urilor. Diferenta dintre știrile false şi cele adevărate devine din ce în ce mai subtilă, iar asta este foarte periculos în contextul alegerilor de anul acesta”.

Nu în ultimul rând, colega sa de an, Miruna Dănilă, ne-a mărturisit: „În contextul răspândirii informaţiilor false, conferința despre fake news mi-a arătat impactul acestora asupra societății și necesitatea de a dezvolta cât mai rapid o gândire critică pentru a evita dezinformarea și răspândirea neintenționată a ştirilor false”.