Trei cadre didactice de la Ştiinţe ale comunicării – Universitatea Ovidius din Constanţa (UOC) au făcut parte, recent, dintr-o cercetare internaţională derulată de Thomson Foundation, prin Media and Journalism Research Center, cu privire la noile media. În cercetare au fost incluse trei ţări: România, Polonia şi Ungaria. Conf. univ. dr. Raluca Petre, lect. univ. dr. Ada Codău şi lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu de la UOC au făcut parte din echipa care a lucrat la această analiză în România, coordonând cercetarea din zona Dobrogea. Mai exact, cele trei cadre didactice au cercetat, prin intermediul interviurilor sociologice cu o serie de utilizatori, modul în care platforma de socializare TikTok influenţează comportamentul acestora. În timp ce echipa de cercetători din România a monitorizat comportamentul utilizatorilor în relaţia cu TikTok, echipa din Polonia s-a concentrat pe relaţia cu platforma X (fostul Twitter), iar cea din Ungaria, pe relaţia cu Facebook.

Media and Journalism Research Center este condus de Marius Dragomir, cercetător la Universitatea Santiago de Compostela (Spania).

TikTok, un spațiu al alegerii individuale și al autonomiei

Raportul rezultat în urma analizei efectuate de cele trei cadre didactice de la Ştiinţe ale comunicării – Universitatea Ovidius a fost semnat de conf. univ. dr. Raluca Petre şi una dintre concluziile analizei este aceea că TikTok este un spațiu al alegerii individuale și al autonomiei, iar a da swipe, a bloca sau a elimina conţinuturi care nu plac oferă utilizatorilor un sentiment de putere, dar care poate deveni chiar intoxicant – utilizatorul putând elimina sau chiar „anula” pe cineva, totul într-un ritm accelerat și intens.
O altă concluzie care a reieşit din această cercetare este aceea că, atunci când vine vorba despre evaluarea înțelegerii modului în care funcționează autorităţile locale și naționale, răspunsurile sunt mai degrabă evaluative decât descriptive sau explicative, opinia prevalând în fața cunoștințelor concrete.

Conform cercetării, niciunul dintre respondenți nu are afinități față de partidele tradiționale. Pe de altă parte, simpatia față de George Simion, Diana Șoșoacă și Călin Georgescu este autentică, mergând până la identificare personală, în cazul unora dintre repondenți. În timp ce repondenții care se identifică cu liderii populiști au fost singurii cu adevărat entuziasmați de aceștia, ceilalți au fost mai degrabă rezervați sau nu și-au exprimat vreo preferință sau afiliere politică.

Potrivit aceleiaşi analize, cei mai mulți dintre cei intervievați spun că folosesc TikTok pentru divertisment. Din interviurile realizate reiese că, în ceea ce privește tipurile de conținut urmărit, cele amuzante sunt pe primul loc, urmate de rețete de gătit, sport, sfaturi casnice, pisici și câini, război, mâncare, machiaj, haine și politică.

Ideea de a-i oferi utilizatorului exact ce vrea – rapid și într-un flux continuu – este foarte prezentă în discursul intervievaţilor.

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării efectuate de conf. univ. dr. Raluca Petre, lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu şi lect. univ. dr. Ada Codău este aceea că jurnalismul nu se regăsește deloc pe radarul de conținut pe TikTok al repondenților lor, lucru valabil pentru majoritatea subiectelor de interes public. Cei mai mulți dintre intervievaţi folosesc această platformă ca o prelungire a sferei lor private, și nu ca pe una publică. Aceştia aleg activ conținuturi care sunt distractive, utile în viața lor de zi cu zi, care le provoacă plăcere și care sunt transmise de persoane pe care le plac. Când conținutul jurnalistic va reuși să îndeplinească toate aceste cerințe – pe lângă cele profesionale – ar putea avea o șansă reală de a nu fi ignorat cu un simplu swipe.

Din echipa de cercetători din România au făcut parte şi prof. univ. dr. Raluca Radu şi lect. univ. dr. Manuela Preoteasa de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti. Concluziile prezentate mai sus sunt valabile pentru eşantionul de persoane intervievate de Raluca Petre, Ada Codău, Valentin Vanghelescu şi Adrian Anton, jurnalist freelancer, absolvent al Specializării Jurnalism UOC. Grupul de repondenţi al acestora din urmă a fost divers din punct de vedere al vârstei, genului, educației, ocupației și preferințelor politice. Vârstele intervievaţilor au variat între douăzeci și cincizeci și trei de ani.

***

Conf. univ. dr. Raluca PETRE predă la Specializarea Jurnalism (program de studii de licență) și la programul de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală, ambele programe funcționând în cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța. De asemenea, Raluca Petre este și coordonatoarea masteratului Relații publice și dezvoltare interculturală. În 2024, cadrul universitar de la UOC a fost editor principal al unui număr special al publicației Q2 Web of Science, European Journal of Communication (EJC) pe tema Information as a Public Good. În 2023, i-a apărut, în revista „Sociologia della comunicazione”, cercetarea „The platform for the European Public Service Media and Culture Sector; Towards a Sustainable and Democratic Model”. Tot în 2023, Raluca Petre a fost singurul expert din România selectat în echipa internațională de evaluare a învățământului superior din Lituania, domeniul Științe sociale. În același an, a fost citată de Peter Gross, în cea mai recentă carte a acestuia, Rădăcinile culturale ale sistemului mass-media românesc (Polirom 2023).

Între 2022 și 2023, Raluca Petre a făcut parte din echipa internațională de cercetare care a implementat proiectul SUSTENT finanțat de EEA & Norway Grants, axat pe explicarea și implementarea sustenabilității.În 2021, a publicat, alături de Sara Trajchevska, absolventă a Specializării Jurnalism și a programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală, un studiu despre fake news în „Romanian Journal of Political Science”, singura revistă cotată ISI Web of Science în domeniul Social and Political Science din România. În 2019, Ralucăi Petre i-a apărut, la Editura Tritonic, volumul „Managementul informației în media”, suport de curs pentru studenții din anul I, Jurnalism. Nu în ultimul rând, cadrul universitar se implică, în ultimii ani, în calitate de mentor, într-o serie de proiecte care sprijină antreprenoriatul studențesc la Universitatea Ovidius din Constanța.

Ada CODĂU este lect. univ. dr. la Specializarea Jurnalism, Universitatea Ovidius din Constanța și, printre temele sale de interes în cercetare se numără practicile jurnalistice în conținutul de presă scrisă și în mediul digital, fake news-ul și studiile de gen. Predă, de asemenea, la programul de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Facultății de Litere a UOC. Are o experiență de zece ani în presa din Constanța. De-a lungul timpului, a publicat texte în revistele „Dilema veche”, „Revista 22” și pe platformele coordonate de Fundația Freedom House România.Este – împreună cu Raluca Petre – evaluator al traducerii în limba română a manualului UNESCO „Jurnalism, fake news și dezinformare” (2021). Nu mai puţin important, a publicat mai multe articole ştiinţifice care problematizează, dintr-o perspectivă critică, discursul presei. Din 2024, Ada Codău este membră a European Sociological Association (ESA). În prezent, publică pe platforma Presshub.ro, un proiect media coordonat de Freedom House România.

Valentin VANGHELESCU este lect. univ. dr. la Universitatea Ovidius din Constanța, unde predă la programul de licență Jurnalism și la programul de master Relații Publice și Dezvoltare Interculturală. A obținut doctoratul în sociologie la Universitatea din București și deține diplome de master și de licență în Științe ale comunicării, specializarea Publicitate și, respectiv, Jurnalism. Cercetarea lui Vanghelescu se concentrează în primul rând pe sociologia Internetului și a noilor media. Este autorul cărții „Crearea şi mobilitatea conținutului în societatea-rețea: convergență, coliziune, transformare” (Editura Universitară, 2021). În plus, a publicat o serie de articole științifice despre utilizările Internetului, dezinformare, verificarea faptelor, jurnalismul multimedia și inteligența colectivă. Din 2024, Valentin Vanghelescu este membru al European Sociological Association (ESA).