Miruna DĂNILĂ

Studenţii şi profesorii de la Ştiinţe ale comunicării – Universitatea Ovidius din Constanţa (UOC) au participat, săptămâna aceasta, la un atelier susţinut de jurnalista Emilia Şercan, derulat sub titlul „Asking the right questions”. Evenimentul, parte a seriei „Conversaţiilor formative”, s-a derulat în Amfiteatrul Umberto Eco al UOC, acolo unde studenţilor de la Ştiinţe ale comunicării li s-au alăturat numeroşi alţi studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de Litere şi de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe politice, curioşi să afle mai multe despre jurnalismul de investigaţie. Emilia Șercan, lect. univ. dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, a debutat în presa locală în 1996, iar din 2000 activează în presa centrală. De-a lungul carierei sale, a activat la publicații precum „Curierul Național”, „Evenimentul zilei” și grupul Realitatea-Cațavencu. A publicat volumul „Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă” apărut în 2015, la Editura Polirom, bazat pe teza sa de doctorat, cu o prefață scrisă  de profesorul Mihai Coman.

Evenimentul a fost moderat de lect. univ. dr. Ada Codău şi lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu. Conform declaraţiilor Adei Codău, „de numele său Emiliei Şercan sunt legate investigaţii cu ecou în societatea contemporană, precum cele în care a documentat cazuri de doctorate plagiate. Nu a ezitat să documenteze plagiate ale politicienilor de la cel mai înalt nivel, chiar dacă demersul său jurnalistic (şi subliniez: jurnalistic, deci de interes public) a expus-o enorm şi a făcut din ea, fără voia ei, o ţintă a tentativelor de intimidare şi chiar a celor mai dure ameninţări. Dar prin textele sale, Emilia Şercan a pus lupa pe vulnerabilităţi de natură etică şi pe exemple de impostură academică”.

„Curajul e necesar atunci când scrii despre subiecte sensibile”

În cadrul atelierului, jurnalista le-a vorbit celor prezenţi despre ce presupune exact jurnalismul de investigație,  despre unde se pot ascunde cele mai bune subiecte de investigații, precum şi despre cum să îţi protejezi sursele umane, dar și pe tine ca jurnalist. Aceasta a declarat că o investigație reprezintă „descoperirea, prin metode proprii, a unor fapte ascunse, cu impact public major, dovedite cu documente și surse multiple”, definind astfel esența acestui tip de jurnalism. A subliniat, totodată, că în spatele oricărei povești bine ascunse se poate afla un adevăr important: „Faptele ascunse apar atunci când cineva vrea să țină departe de ochii publicului anumite informații. Este clar că acolo se află ceva și cred că este cel mai bun motiv să încercați să vedeți despre ce este vorba. Ce se află în spate? De ce cineva vrea să ascundă anumite lucruri? S-ar putea să iasă o poveste mare din răspunsul la această întrebare”, a explicat jurnalista.

Studenții s-au arătat interesați să afle mai multe despre jurnalismul de investigație și de ce calități este nevoie pentru a deveni jurnalist de investigație, dar şi despre provocările pe care le implică acest domeniu. Emilia Șercan a declarat că, pentru a deveni jurnalist de investigație, trebuie să ai următoarele calități: răbdare, convingerea că este corect ceea ce faci, încăpățânare, insistență, curaj, dedicare. „Să aveți răbdare, nu neapărat cinci ani, cum a fost în cazul uneia dintre investigațiile mele, dar răbdare să verificați o informație, să obțineți (n. r. acces) cea mai bună sursă, să căutați și mâine dacă nu găsiți azi. Răbdarea este foarte importantă”, a spus jurnalista. Despre insistență, jurnalista a afirmat: „Să nu cedați, chiar dacă e greu, chiar dacă nu reușiți imediat să demonstrați un lucru sau să obțineți o anumită informație. Nu știi niciodată când și cum apare piesa lipsă care vă ajută să puneți totul în context și, practic, se poate schimba totul”. În aceeaşi ordine de idei,Emilia Şercan a declarat că unui jurnalist de investigaţie curajul îi este indispensabil: „Îți trebuie o doză de curaj – nu zic neapărat că trebuie să fim kamikaze, dar curajul e necesar atunci când scrii despre subiecte sensibile. Atâta timp cât o faci cu responsabilitate și loialitate față de adevăr, nu trebuie să existe teamă”. Aceasta a subliniat și că toate aceste trăsături se leagă de o valoare fundamentală, anume dedicarea față de meserie: „Pentru că, de fapt, toate astea despre asta sunt – despre dedicare”.

Cum să practici un jurnalism responsabil

În altă ordine de idei, Emilia Șercan a insistat asupra necesității de a practica un jurnalism responsabil și bine documentat, indiferent de presiunile externe. „Când îți faci meseria corect, când ești foarte bine documentat și când susții cu dovezi fiecare afirmație pe care o faci, nu trebuie să te lași intimidat și să îți fie frică”, a subliniat ea, încurajând viitorii jurnaliști să-și păstreze echilibrul între curaj și rigoare profesională.

De asemenea, jurnalista a vorbit despre impactul public al unei investigații, explicând că relevanța unui material nu se măsoară întotdeauna în reacțiile imediate. „Sunt investigații care sunt relevante, dar care nu reușesc să miște pe moment sau să stârnească o emoție publică puternică. Impactul – de multe ori – poate să apară și după o perioadă de timp. Important este să fie de interes public”, a spus Emilia Şercan, explicând faptul că unele anchete au nevoie de timp pentru a produce schimbări reale.

Pentru tinerii care își doresc să urmeze acest drum, Emilia Șercan a oferit sfaturi practice, esențiale în activitatea de zi cu zi a unui jurnalist. „Când aveți dubii cu privire la un subiect, întrebați pe cineva, un coleg, de exemplu, și contactați un avocat pentru a vă pune singuri la adăpost”, a recomandat jurnalista, subliniind importanța colaborării și a consilierii juridice în momentele delicate ale unei anchete.

Din punctul de vedere al Emiliei Şercan, studiile în Ştiinţe ale comunicării sunt extrem de importante în formarea unui viitor jurnalist profesionist. Aceasta a admis faptul că nu toţi practicienii au studii de specialitate, dar a afirmat că ce îţi oferă în plus o facultate de Jurnalism, faţă de alte specializări, este înţelegerea clară a domeniului şi a principiilor care guvernează această profesie. Astfel, a insistat asupra faptului că, pe lângă ideea de a fura meserie, este nevoie de o formare universitară în domeniu.

„Nu luați de bun orice lucru primit. Totul trebuie verificat”

Un alt subiect abordat a fost responsabilitatea față de surse, care este un principiu fundamental în jurnalism. „Să luați în calcul următorul lucru: avem această responsabilitate față de sursele noastre și trebuie să le tratăm cu toată seriozitatea. Însă nu uitați că jurnaliștii nu sunt agenți de PR”. În acest sens, Emilia Șercan a explicat că uneori, chiar dacă un jurnalist participă la o conferință de presă sau la un oricare alt eveniment, nu este obligatoriu să scrie despre el, „dacă ceea ce s-a întâmplat acolo nu este de interes public sau nu are relevanță. Nu creăm imagine, noi căutăm adevărul”, a spus aceasta. În același context, jurnalista a atras atenția asupra unei greșeli frecvente: promisiunile premature față de surse. „Atunci când ele ne oferă informații, trebuie să le spunem foarte clar dacă subiectul respectiv poate fi documentat. Nu trebuie să le dăm speranțe că urmează să scriem ceva și să nu o facem, pentru că dezamăgirea ar fi foarte mare”, a afirmat Şercan.

În același timp, invitata echipei de la Ştiinţe ale comunicării UOC a amintit că o investigație poate începe atât dintr-un pont primit, cât și din observația directă a jurnalistului: „Noi putem să începem o anchetă după o serie de informații primite de la o sursă. Dar e foarte bine și când jurnalistul observă el însuși ceva ce nu e în regulă, sau vede o informație publicată într-un alt ziar și de acolo pleacă demersul. Cred că acelea sunt anchetele cu adevărat valoroase”. Partea de predocumentare, a spus aceasta, este una dintre cele mai importante etape dintr-o investigație  jurnalistică solidă: „E foarte important să îți dai seama cine ar putea fi sursele tale și, la fel de important, pe cine contactezi – cine sunt experții cu care să vorbești, ca să înțelegi mai bine domeniul despre care vei scrie”.

Totodată, Emilia Șercan i-a avertizat pe viitorii jurnalişti asupra riscului de a primi informații false, menite să compromită credibilitatea lor sau chiar a întregii redacții. „Pot fi oameni care vin la voi cu informații eronate, false, doar ca să vă compromită. Nu luați de bun orice lucru primit. Totul trebuie verificat, mai ales în zilele noastre (n. r. în contextul dezvoltării AI)”.

„Responsabilitatea pe care noi o avem este multiplă”

Nu în cele din urmă, Emilia Şercan a subliniat dimensiunea etică a profesiei de jurnalist și a atras atenţia asupra responsabilităților care stau la baza jurnalismului profesionist: „Responsabilitatea pe care noi o avem este multiplă – față de public, față de redacție și colegi, dar și față de persoana despre care scriem”.

Datorită informaţiilor pe care le-au primit direct de la jurnalistă, în cadrul atelierului, întâlnirea cu Emilia Șercan a fost pentru studenții de la Jurnalism şi nu numai o lecție de curaj și profesionalism, dar și o reamintire a faptului că jurnalismul de investigație nu înseamnă doar descoperirea unor fapte ascunse. Înseamnă şi aducerea la suprafaţă a adevărului, în ciuda tuturor tentativelor de intimidare şi a ameninţărilor, precum şi protejarea surselor și a propriei integrități.

„Toți oamenii, nu doar jurnaliștii au ceva de învățat din curiozitatea, curajul și pasiunea Emiliei Şercan”

La finalul atelierului, am stat de vorbă cu studenţii de la programul de studii de licenţă Jurnalism pentru a afla impresiile lor despre eveniment. Cătălina Măzăreanu,studentă în anul II la Jurnalism a declarat: „Mi-a plăcut foarte mult evenimentul – a fost interesant și inspirațional. Mi-a plăcut modul în care Emilia Șercan a explicat totul, cu claritate și pasiune, dar și felul în care a povestit despre experiențele din munca sa de investigație. Cel mai mult m-au surprins determinarea și curajul ei, mai ales când a vorbit despre presiunile și riscurile la care este expusă, dar și despre cât de mult contează etica și documentarea riguroasă în jurnalismul de investigație. A fost impresionant să aud direct de la ea cât efort și responsabilitate implică fiecare articol”.

Colegul său de an, Casian Duțu, a afirmat: „Evenimentul a fost deosebit. Nu oricând ai ocazia să vorbești cu un jurnalist de investigație cu atât de mulți ani de  experiență în spate și cu atât de multă pasiune precum Emilia Șercan. Nu credeam că o să am vreodată ocazia să o întâlnesc. M-a impresionat modul în care a vorbit: cât de precis își alegea cuvintele și cât de bucuroasă povestea. Am rămas cu mai multe idei pe care le-a subliniat, iar cea care mă încurajează să aleg aceeași profesie se referă la faptul că, deși un jurnalist trebuie să aibă o gamă largă de cunoștiințe din diverse domenii, acestea se acumulează în mod natural, prin practică și studiu. Experiențele ei m-au făcut să înțeleg că trebuie să am răbdare și încredere că voi învăța multe pe parcurs”.

Diana Caraivan, studentă în anul I la Jurnalism ne-a declarat: „A fost un eveniment reușit. Emilia Șercan ne-a povestit din experienţele ei profesionale şi ne-a dat sfaturi. M-au surprins implicarea, răbdarea și tenacitatea cu care a lucrat. Mi-a plăcut foarte mult când a admis că și ea a greșit în cariera ei”.

Miruna Turtoi, studentă în anul III la Jurnalism, a mărturisit, la rândul său: „A fost un eveniment captivant, atât din punctul de vedere al investigațiilor prezentate, cât și al modului în care ni s-a vorbit despre ele. Sincer, cel mai mult m-a mirat de câte ori a fost dată în judecată. Mă așteptam să se fi întâmplat de cel puțin 10 ori în cariera ei de aproape 30 de ani, însă am fost surprinsă plăcut, pot spune, că s-a întâmplat de doar 3 ori”.

 Alexandru Ianule, student tot în anul III la Jurnalism a afirmat că „evenimentul cu Emilia Șercan a fost o experiență interesantă și inspirațională”. „Mi-a plăcut sinceritatea cu care a vorbit despre provocările meseriei, dar și despre munca din spatele unei investigații propriu-zise. Am rămas impresionat de profesionalismul ei, dar și de mesajul puternic despre etică, responsabilitate și perseverență în fața presiunilor. Cel mai mult m-a surprins faptul că, în timp ce derula o anchetă jurnalistică, ne-a spus că a primit un document fals din partea unei instituții, pentru că cineva încerca să o saboteze”.

Maria Gavrilă, absolventă de Jurnalism la UOC şi, în prezent, masterandă în anul I la programul Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea Ovidius a declarat: „Cred că Emilia Șercan este o enciclopedie vie a jurnalismului de investigație din România. O apreciez și o respect enorm pentru munca pe care o depune pentru societatea românească, iar faptul că a venit la Constanța să ne vorbească despre ceea ce face ar trebui să însemne enorm pentru viitorii jurnaliști. Am absolvit Jurnalismul anul acesta și, deși am mai participat la proiecte în care a fost și dumneaei implicată, a fost o bucurie imensă să o revăd. Toți oamenii, nu doar jurnaliștii au ceva de învățat din curiozitatea, curajul și pasiunea Emiliei Şercan. Cred că ideea principală care ar trebui să ne ghideze în viitoarele noastre cariere este să nu ne dăm bătuți niciodată. Adevărul este mai presus de toate, mai ales în context jurnalistic, iar dacă trebuie să luptăm pentru a-l afla, atunci o să luptăm”.