Miruna DĂNILĂ

Cati PAHONȚU

Echipa de la Ştiinţe ale comunicării din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa (UOC) a organizat, săptămâna trecută, lansarea volumului „În direct din linia întâi”, semnat de jurnalistul Adelin Petrişor şi apărut, recent, la Editura Polirom. Evenimentul s-a desfășurat în Sala Senatului a UOC, iar alături de profesorii şi studenţii de la programul de studii de licenţă Jurnalism şi de la programul de studii masterale Relaţii Publice şi Dezvoltare Interculturală, la lansare au participat şi studenţi şi cadre didactice de la alte specializări ale Facultăţii de Litere, de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice și de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” Constanţa, precum și elevi de la Liceul Teoretic „Traian” din Constanța. Aceștia au avut ocazia să-l cunoască pe jurnalistul care, în cele trei decenii de carieră în televiziune, a reușit să surprindă cu obiectivul mai multe zone de conflict de pe glob, calamități naturale, dar şi cele mai grele momente de la debutul pandemiei de COVID-19.

Adelin Petrișor, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de război din România, și-a început cariera în 1994, la un post de radio. Ulterior, și-a continuat activitatea ca reporter în televiziune, lucrând la mai multe posturi precum Tele 7 ABC, Antena 1 și Realitatea TV. În prezent, este corespondent special al televiziunii publice. De-a lungul anilor, Adelin Petrişor a transmis din zone precumIrak, Afganistan, Liban, Israel, Algeria, Albania, Siria, Egipt, Tunisia. În 2003, a fost singurul corespondent român care a transmis din Bagdadul lui Saddam Hussein, bombardat de americani, iar în 2006 a devenit primul reporter TV român care a realizat un reportaj în închisoarea americană Guantanamo.

Pe parcursul carierei sale, a intervievat numeroase personalități, dintre care amintim: Yasser Arafat, Ehud Barak, Beniamin Netanyahu, Valentino Rossi, ayatollahul Mohammad Fadlallah, Jaap de Hoop Scheffer. A primit Marele Premiu APTR în 2003, Premiul pentru cel mai bun reportaj în 2007 și Premiul pentru documentar politic în 2009. În 2012, a participat la International Photography Awards (Los Angeles) cu cinci fotografii realizate în Coreea de Nord, fiind printre finaliștii la Marele Premiu „Discovery of the year” și câștigând premiul la secțiunea „Editorial Non-Pro”. Documentarul „Coreea de Nord, nimic de invidiat” a rulat la TIFF, în 2012. În 2013, a fost ales în selecția oficială la Astra Film Festival Sibiu, unul dintre cele mai importante festivaluri de documentare din Europa de Est. La Editura Polirom a publicat mai multe cărți: „Războaiele mele”, „Țara cu un singur gras” și albumul de fotografii „Coreea de Nord, un lagăr cât o țară”, care a fost publicat și la Seul, în 2016, de Hollym International Corp., în limba engleză și coreeană.

„O lectură necesară pentru ca un om conectat la ce se întâmplă, în fiecare zi, în lume să înţeleagă evenimentele şi dincolo de caracterul lor de breaking news”

Despre cartea lui Adelin Petrişor, în contextul lansării de la Universitatea Ovidius, au vorbit lect. univ. dr. Ada Codău şi lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu de la Ştiinţe ale Comunicării UOC. „Volumul pe care îl lansăm astăzi, semnat de un jurnalist cu experiență în linia întâi din mai multe zone de conflict de pe glob, ne demonstrează nu doar imprevizibilitatea timpurilor pe care le trăim şi a dinamicii relaţiilor internaţionale, ci și, dacă suntem onești cu noi, ne demonstrează propria noastră fragilitate”, a declarat Ada Codău, la începutul evenimentului. Ulterior, cadrul didactic a adăugat: „Pe parcursul lecturii, m-am surprins amuzându-mă sau ştergându-mi lacrimile atunci când am citit despre suferinţe, inechităţi profunde şi cruzimi greu de aşezat în cuvinte. Totuşi, nu pot să spun că este o lectură greu de dus, cât mai ales o lectură necesară pentru ca un om şi, în special, un tânăr conectat la ce se întâmplă în fiecare zi în lume să înţeleagă evenimentele şi dincolo de caracterul lor de breaking news”.

În completarea Adei Codău, lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu a declarat că volumul lui Adelin Petrișor „prin poveștile oamenilor simpli prinși în secvențele brutale ale conflictelor dă, de fapt, voce oamenilor fără de voce și aici uneori lucrurile sunt sumbre pentru că întâlnim descrieri atât de crude ale unor realități care au lăsat în urmă traume colective adânci”. În felul acesta, a explicat cadrul universitar, oamenii nu rămân doar niște „banale statistici”. Totodată, în cadrul lansării, Valentin Vanghelescu a menționat: „Cartea este și un obiect multimedia pentru că integrează în paginile sale coduri QR prin care cititorii ajung la reportajele video realizate de autor, completând firul narativ textual al volumului”.

„Dezinformarea – în momentul ăsta – este cancerul societăților occidentale”

După prezentarea volumului său de către cele două cadre didactice de la UOC, Adelin Petrişor a răspuns întrebărilor venite atât de la studenţi, cât şi de la profesori. „E foarte interesantă întâlnirea cu studenți, cu profesori, cu oameni de pe stradă, pentru că noi (n. r. jurnaliştii de televiziune), de obicei, vorbim către un obiectiv. Indiferent dacă în spate ai un milion de oameni sau o sută, nu-ți dai seama. E altceva să vezi o sală plină sau goală sau doar pe jumătate plină. Te încarci altfel, vezi altfel, poți vorbi și poți avea un feedback de la oamenii pentru care tu vorbești sau scrii zilnic”, a declarat Adelin Petrişor, în contextul evenimentului.

Jurnalistul a vorbit şi despre dezinformare, fenomen pe care îl consideră „cancerul societăților occidentale”: „Mie mi se pare că dezinformarea – în momentul ăsta – este cancerul societăților occidentale. Rusia n-are nevoie să trimită un tanc, în România, ca să ne cucerească. În orice societate, oricât de dezvoltată ar fi, există breșe. Când dezinformarea face ca aceste breșe să fie ravene, deja avem probleme. În momentul în care nu mai credem în biserică, nu credem în clasa politică, nu credem în presă, nu credem în armată, nu mai suntem un popor, suntem o populație. Vom fi 20 de milioane de triști care trăiesc în 240.000 de km2 și atât”, a explicat jurnalistul TVR.

Adelin Petrişor a explicat că încrederea scăzută a cetăţenilor în instituţiile statului şi în procesul democratic îşi are originile în cele aproape cinci decenii de dictatură comunistă. De altfel, jurnalistul a spus şi că e regretabil că „nu avem, la 36 de ani de la căderea regimului, un muzeu al comunismului”, pe care el îl consideră necesar pentru înţelegerea, mai ales de către cei tineri şi foarte tineri, a trecutului de dată recentă.

Întrebat în ce fel se aşteaptă ca tinerii din generaţia Z să schimbe mass-media, jurnalistul a mărturisit că nu îi place să dea sfaturi şi nici nu are aşteptări: „Nu putem avea aşteptări ca tinerii din generaţia Z să ştie ce este democraţia dacă noi nu îi învăţăm ce este democraţia. (…) Oamenii din generaţia Z trebuie să-şi facă ţara şi meseria să arate aşa cum vor ei”, a declarat Adelin Petrişor.

„Sunt convins că dacă oamenii își urmăresc visul, nu pot să greșească”

Adelin Petrişor a fost întrebat şi în ce punct de pe glob s-a simţit cel mai în pericol. Răspunsul său, „aici, în România”, a provocat, iniţial, râsete în rândul celor prezenţi la eveniment, având în vedere faptul că jurnalistul a acoperit numeroase zone de conflict de-a lungul carierei sale. „Știți ce a pățit Lindsey Bond la Olimpiadă, la Milano? A căzut cortina peste ea și i-a pulverizat tibia. Asta eu am pățit eu, în România, la humerusul stâng. Mi-au lipsit 10 sau 12 centimetri din humerusul stâng, în urma unui accident de circulație, la Roman”, a afirmat acesta. Jurnalistul a povestit că, atunci când s-a întâmplat asta, era reporter la postul Antena 1 şi se grăbea să ajungă la o ştire. În urma accidentului, s-a ales cu o tijă în braţul stâng, fixată cu 17 şuruburi. „Era să mor la Roman. Nu în Kandahar, nu în Jalalabad, nu în Irak, nu în Libia, nu în Zyban, nu în Gaza, nu în Cisiordania, nu în Guantanamo, nu în Corea de Nord, nu în Irak, nu în Congo. Dar m-aş întoarce cu drag la Roman”, a spus autorul volumului „În direct din linia întâi”.

Pornind de la realitățile profesiei de jurnalist, aflat adesea în situații limită, Adelin Petrișor a fost întrebat ce sfaturi le-ar da tinerilor aflaţi la începutul carierei lor. Nu ne-a dat, însă, sfaturi, pentru că, aşa cum am menţionat mai sus, nu îi place să le ofere. Dar ne-a încurajat. „V-am zis că urăsc să dau sfaturi. Cred că fiecare știe ce vrea să facă. Voi vă pregătiți să fiți jurnaliști într-o perioadă nu tocmai fastă pentru jurnaliști. (…) Deci, asta arată că vă place și că aveți un vis. Sunt convins că dacă oamenii își urmăresc visul, nu pot să greșească. Ideea e că la vârsta asta poți să încerci de mai multe ori și asta mi se pare senzațional și a trebuit să ajung la 50 de ani ca să îmi dau seama de chestia asta. La 20 de ani, nu îmi dădeam seama. Și poți să o iei de la capăt. Îți dai seama că nu e ok, poți să te întorci și să faci altceva, poți să faci Litere (n. r. facultate de Litere), poţi să faci orice. (…) Deci dacă cineva vrea să fie corespondent de război, eu cred că e bine să încerce”, a explicat jurnalistul Adelin Petrişor.

„Mi-a reamintit cât de important este rolul jurnaliștilor care merg acolo unde se întâmplă istoria”

La finalul lansării, am întrebat câţiva studenţi de la Ştiinţe ale comunicării UOC cum li s-a părut acest eveniment. Ana Jărlăianu, studentă în anul I la programul studii masterale Relații Publice și Dezvoltare Interculturală, ne-a declarat: „Nu m-am gândit niciodată că-l voi vedea pe jurnalistul Adelin Petrișor în persoană. Pentru mine, el a fost mereu vocea și imaginea reportajelor din zonele de conflict pe care le urmăream la televizor, iar întâlnirea de la lansarea cărții «În direct în linia întâi» a fost o experiență specială. Am fost impresionată nu doar de poveștile din spatele reportajelor sale, ci și de sinceritatea cu care a vorbit despre frică, responsabilitate și dorința de a spune adevărul chiar și în cele mai periculoase situații. Evenimentul mi-a oferit ocazia să înțeleg mai bine ce înseamnă jurnalismul de teren, mi-a reamintit cât de important este rolul jurnaliștilor care merg acolo unde se întâmplă istoria”, a afirmat masteranda.

La rândul său, Cătălina Măzăreanu, studentă în anul II la Jurnalism, a declarat: „Mi-a plăcut foarte mult evenimentul cu Adelin Petrișor, pentru că a fost o experiență intensă, plină de emoții. Am avut momente în care am rămas cu adevărat uimită de situaţiile prin care a trecut. Unele întâmplări m-au făcut să râd, datorită modului în care le povestea, dar şi felului său de a fi. În alte momente, însă, aproape că-mi venea să plâng, impresionată de curajul și riscurile asumate. A fost o lansare de carte care m-a făcut să reflectez și să apreciez mai mult munca unui jurnalist aflat în zone de conflict”.

Colega sa de an, Cristina Toma,a mărturisit: „Mi-a plăcut foarte tare evenimentul. Adelin Petrişor are un mod plăcut de a-ți capta atenția și de a explica foarte deschis, liber experiențele lui de jurnalist. Este un exemplu de curaj atât pentru riscurile asumate pe fronturile de luptă, cât şi pentru dorința constantă de a arăta lumii adevărul și realități mai puțin plăcute”.

Nu în ultimul rând,despre lansarea volumului „În direct din linia întâi”, Valeria Bobolea, studentă în anul I la Jurnalism UOC, ne-a declarat: „Am apreciat limbajul deschis prin care jurnalistul Adelin Petrișor ne-a purtat prin teatrele de război din Afganistan, Siria, Israel, Gaza. Ne-a vorbit despre multe din experiențele inedite pe care le-a trăit ca reporter de război, despre importanța culegerii de informații de la fața locului, pentru a vorbi cu oamenii direct implicați în evenimentele despre care relatează. Am făcut o călătorie imaginară, ghidată de amintirile sale, prin atmosfera rece din Coreea de Nord, pe care el a înțeles-o mai bine decât jurnaliștii occidentali, pentru că a trăit el însuși în regimul comunist. A fost o experiență deosebit de interesantă, am asistat la o adevărată lecție de istorie prezentată de cel care a consemnat-o direct, din linia întâi”, a afirmat studenta.