Studenții Specializării Jurnalism, față în față cu fascinanta lume a minorităților etnice

Lucia ROZNOV

Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) a susţinut, săptămâna trecută, la Constanța, o conferință cultural-științifică dedicată Zilei Minorităților Naționale, conferinţă intitulată „Elementele comune și specifice ale relațiilor interetnice din România. Contribuția Dobrogei la evoluția acestora”. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Catedrei de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” Constanța (UOC), împreună cu Uniunea Democrată Turcă din România şi al Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a UOC. La conferinţă au fost prezenţi, alături de studenţii jurnalişti, prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu, lect. univ. dr. Mariana Tocia, asist. univ. dr. Alexandra Codău, drd. Valentin Vanghelescu şi drd. Adelina Tocitu.

Aidun Curt-Mola, consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, a menţionat că acest moment este marcat în fiecare an, în contextul în care ziua de 18 decembrie a fost declarată Ziua Minorităților Naționale. Pe această dată, în 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase, fiind primul document internațional care oferă o garanție a respectării drepturilor minorităților, în cadrul general de apărare a drepturilor omului, Declarație la care au aderat zeci de state din toată lumea. România s-a alăturat acestei Declarații în 1998, iar cu un an mai târziu, această sărbătoare a diversității a început să fie celebrată anual, atât în București, cât și în principalele zone multietnice ale țării. „E important să discutăm împreună noile contexte din bazinul Mării Negre și despre cum pot minoritățile naționale să joace un rol. Sunt și zone sensibile, sunt și zone plăcute, ideea este că vrem să evităm derapajele diferitelor schimbări geopolitice asupra relațiilor interetnice din Dobrogea”, a declarat Aidun Curt-Mola.

Pentru studenții de la Jurnalism, împreună cu cadrele didactice ale specializării, a fost o ocazie favorabilă învățării interculturale, având în vedere că la eveniment au participat reprezentanți ai comunităților minoritare din Dobrogea, iar întâlnirea a avut un caracter de forum de discuții în care abordarea istorico-politică și cea referitoare la actualitate s-au completat, dar s-au și evaluat reciproc, mai ales din perspectiva cadrului european al protejării identităților multiculturale și a limbilor minorităților, și, nu mai puțin, ca demers reflexiv de conștientizare a stereotipiilor înscrise în hărțile mentalitare ale diverselor regiuni, inclusiv a imaginarelor interregionale. Din acest punct de vedere, experiența coabitării în Dobrogea – regiune cu 20 de minorități etnice – poate oferi și mai departe lecții despre cum poate fi evitată deprecierea climatului social într-un context geopolitic complicat.

De altfel, pluralismul și bogăția de informație au caracterizat cele două filme documentare prezentate în deschiderea programului, „Banatul Multicultural”, și documentarul dedicat comunităților din regiunea Dunării, ambele realizate de Asociația  Jurnaliștilor din Mass-Media Minorităților Etnice, urmate de o analiză contrastivă a modelelor etnice oferite de Transilvania și Dobrogea, realizată de lect. univ. dr. Daniel Citirigă, prodecan al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a UOC, și de o imagine a tranziției Dobrogei spre o identitate modernă târzie, accelerată de schimbările rapide care au avut loc după Războiul de Independență și preluarea de către România a administrației Dobrogei la 14 noiembrie 1878, ziua în care Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă, în cadrul expunerii susținute de conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decanul aceleiaşi facultăţi.

Prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu a subliniat, în contextul discuțiilor, un aspect deosebit de important, anume că elitele intelectuale se confruntă cu schimbările de paradigmă în care se discută despre minorități şi că această paradigmă a diversității se referă atât la riscul cultural, căci societăţile polarizate sunt expuse conflictului, cât şi la pluralism, toleranţă și educație interculturală, ca resurse ale integrării și stabilității. În aceeaşi ordine de idei, această schimbare de paradigmă care se raportează la comunități stabile, se referă şi la diaspore recente, prin realități marcate de complexitatea culturală și religioasă în UE,  de dinamica piețelor de muncă, migrația masivă și crizele recente. Acestea din urmă au contribuit, de fapt, la schimbarea paradigmei.

Nu există un singur model care poate fi replicat, există tendințe și evoluții, o dinamică a diverselor forțe, iar dialogul presupune un spaţiu cu mai multe dimensiuni, cu multiple faţete interculturale, dar și conflicte și vulnerabilități. Acestea sunt produsul istoriei, dar și al crizelor cu care ne confruntăm, al reacțiilor individuale și colective la creșterea incertitudinii, însă mai sugerează și că s-au întrunit condiţii care ne conduc spre un fel de înțelepciune care nu mai vine întotdeauna de sus în jos, sau din discurs, ci și din realitățile coabitării și ne conduc spre soluții pe care le căutăm în momentele de criză.

Dobrogea merită o valorizare mai activă în dialogul cu alte regiuni

Dobrogea este o asemenea resursă și  merită o  valorizare mai activă în dialogul cu alte regiuni, mai ales că în ultimele decenii s-a constituit o literatură științifică bogată dedicată multi și interculturalității, care sunt și niveluri distincte de interpretare, a mai explicat prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu.

Prezentă la conferinţă, Maria Moraru, reprezentanta comunității bulgarilor din Constanța s-a întrebat dacă nu cumva românii şi bulgarii care locuiau în Dobrogea de Sud şi-au pierdut identitatea atunci când au fost forţaţi să emigreze, unii în  România, ceilalți în Bulgaria.

În acest context, Dan Constantinescu, reprezentant al etniei romilor, a afirmat că tinerii romi se confruntă în continuare cu excludere și discriminare, ceea ce îi determină pe mulți dintre ei să nu se mai declare membri ai acestei etnii. Pe lângă semnalarea unui nou caz de discriminare la Hârșova, acesta a subliniat că prejudecăţile sunt înrădăcinate și că se manifestă în școală și la nivelul unor persoane cu funcții de răspundere, iar aceste atitudini, deși estompate în interfața de discurs politic, continuă să marcheze viața romilor prin excludere și marginalizare cotidiană.

 „Fiecare generație trebuie să devină capabilă să schimbe ceva, dar schimbările de mentalitate nu se fac de pe o zi pe alta, implică discernământ și o responsabilitate comună. E important să ne străduim ca paradigma locală să fie construită nu prin revenirea la clișee, ci prin cunoaștere relevantă a noilor situații, prin înțelegerea interdependențelor și prin studenții care vor deveni voci ale sferei publice și vor influența practicile”, a mai spus prof. Munteanu.

Lucia ROZNOV este studentă în anul II la Specializarea Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere.

Articol editat de asist. dr. Ada Codău.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.