Ana POPA

Studenți din anul III ai Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța (UOC) au participat, săptămâna aceasta, la workshopul „Environmental journalism”/Jurnalismul de mediu, desfășurat în limba engleză și organizat, la Constanța, de Institutul Francez din România (IFR). Trainerul evenimentului a fost Zubaida Ismail, jurnalistă de investigație de origine ghaneză, din Birmingham, Regatul Unit, cu zece ani de experiență în domeniu. Workshopul a fost realizat în colaborare cu Radio France Internationale (RFI) România și ENTR România, cu sprijinul echipei de jurnaliști Info Sud-Est și al ONG-ului Mare Nostrum din Constanța.

Alături de studenți, la eveniment a participat și conf. univ. dr. Raluca Petre, coordonatoarea programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Facultății de Litere a UOC. Trainingul a reunit jurnaliști de la diverse publicații din România și Franța, precum: „Libertatea”, „Ziarul Financiar”, „Scena 9”, „Context.ro” și „La Croix”. Prezenți la workshop au fost și specialiști din zona activismului de mediu, experți din mediul academic precum și persoane interesate de protejarea mediului.

În contextul evenimentului, Viktor Komorin, directorul Centrului Științific Ucrainean pentru Ecologie Marină (UkrSCES), a fost invitat să vorbească, prin intermediul unei intervenții online, despre impactul agresiunii rusești asupra ecosistemului din Marea Neagră.

Jurnalism de investigație și geojurnalism 

În cadrul workshopului, trainerul Earth Journalism Network, Zubaida Ismail, le-a vorbit participanților despre abordarea duală pe care jurnaliștii de investigație încearcă să o conceptualizeze și să o implementeze prin intermediul documentării, al trainingurilor și al lucrului cu instrumente specializate. Astfel, cei prezenți au putut afla cum investigațiile jurnalistice de mediu împrumută instrumente de lucru din două domenii cunoscute: jurnalismul de investigație și geojurnalismul. Totodată, a fost discutată abordarea științifică de la care investigațiile jurnalistice pornesc. Acest lucru implică găsirea unui subiect, formularea unei ipoteze care trebuie demonstrată și utilizarea unei metodologii de analiză.

În acest sens, hărțile, graficele, diagramele, eșantionarea științifică, Geopraphic Information System (GIS) și chiar și inteligența artificială reprezintă unelte și tehnici împrumutate din geojurnalism. Acestea sunt folosite pentru a crea, a gestiona și a analiza date, precum și pentru a detecta și monitoriza de la distanță, fără contact direct.

Totodată, jurnalista a prezentat, de-a lungul sesiunii de training, câteva investigații internaționale de mediu importante: implicarea Chinei în problema pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat din Ghana și efectele pe care le are asupra țării, cazul rețelei de corupție cu deșeuri, dintre Tunisia și Italia și scurgerile de deșeuri în lacul Varna din Bulgaria. Aceasta a vorbit, de asemenea, despre două dintre investigațiile sale jurnalistice de mediu. Una dintre acestea urmărește reîmpădurirea Ghanei care, însă, nu are un impact benefic asupra biodiversității naționale, deoarece majoritatea speciilor plantate sunt invazive sau nu sunt potrivite pentru solul țării. Cea de a doua investigație a jurnalistei urmărește eforturile comunității indigene Ogiek, din vestul Kenyei, de a proteja și de a conserva biodiversitatea din țară.

„E necesar ca munca dintre ONG-urile de mediu, jurnaliști și cercetătorii din domeniu să fie colaborativă”

Zubaida Ismail este, de asemenea,  membră CENOZO (Norbert Zongo Cell for Investigative Journalists in West Africa) și ICIJ (International Consortium of Investigative Journalists). În activitatea sa, aceasta se concentrează  pe jurnalismul de mediu, schimbările climatice și problemele legate de sociologia de gen. Este editor pentru ZAMI Reports și corespondent Reporteri fără frontiere în Ghana. A scris, și pentru China Dialogue Trust și RFI și, important de menționat, face parte din proiectul ICIJ „Pandora Papers”.

Jurnalista de investigații a pus accentul, în cadrul evenimentului organizat, săptămâna aceasta, la Constanța, pe găsirea soluțiilor în jurnalism – este ceea ce se numește Solution Journalism -, nu doar pe prezentarea aspectelor negative ale unui subiect documentat, deoarece, din punctul său de vedere, nu asta reprezintă, în totalitate, esența unei investigații jurnalistice. Aceasta le-a explicat studenților și practicienilor faptul că, uneori, în investigații, pornești după „oamenii răi”, dar pe parcurs găsești și aspecte pozitive ale subiectului despre care scrii. Iar asta, în opinia ei, cântărește mai mult decât partea negativă.

Chiar dacă articolele care descriu partea negativă a societății ajung cunoscute mult mai rapid, ele nu trebuie să fie centrul de interes al jurnaliștilor. Zubaida Ismail crede că „orice jurnalist este, în sine, un investigator” și că acesta ar trebui să și educe prin ceea ce scrie, nu doar să prezinte realitatea.

Unul dintre scopurile ei este să-i ajute pe oameni să înțeleagă cu ușurință jargonul științific folosit în astfel de investigații. De aceea, jurnalista consideră că e necesar ca munca dintre ONG-urile de mediu, jurnaliști și cercetătorii din domeniu să fie colaborativă. Nu mai puțin important, aceasta a subliniat și faptul că, într-o investigație jurnalistică, ceea ce contează sunt dovezile, nu opiniile noastre.

„Refacerea ecosistemului din Marea Neagră va dura cel puțin 70 de ani după finalizarea războiului din Ucraina”

În a doua parte a workshopului, participanții au putut aprofunda mai multe metode care le permit identificarea de subiecte de investigații jurnalistice. În acest sens, jurnalista Zubaida Ismail le-a enumerat acestora patru metode: completarea (studierea unei probleme dintr-un unghi care nu a mai fost abordat); follow-up (urmărirea, în prezent, a consecințelor unei investigații); transpunerea geografică (relocalizarea unei probleme cunoscute dintr-un sector anume prin observarea concurenților sau transpunerea acelei probleme într-un alt sector) și folosirea mecanismelor de inteligență cu sursă deschisă (OSINT) pentru documentarea unui subiect.

Trainerul i-a sfătuit pe jurnaliștii prezenți la eveniment să nu se bazeze mereu pe whistleblowers pentru a documenta și a scrie o investigație jurnalistică. Acest proces este format dintr-o componentă creativă – formularea unei ipoteze bazate pe o predocumentare – și o componentă aproape științifică, prin demonstrarea ipotezei. Și, nu în ultimul rând, jurnaliștii trebuie să fie curioși, reflexivi și să învețe atât din propria experiență, cât și din cea a altor jurnaliști, susține jurnalista de investigații.

Tot în contextul acestei discuții, Zubaida Ismail le-a dat celor prezenți câteva exemple de surse pentru colectarea informațiilor: platforma Aleph https://aleph.occrp.org/, parte a Proiectului pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției (OCCRP); bibliotecile universităților și platforma Offshore Leaks https://offshoreleaks.icij.org/, parte a International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ).

În cadrul workshopului, Viktor Komorin, directorul Centrului Științific Ucrainean pentru Ecologie Marină (UkrSCES), a fost invitat să vorbească, prin intermediul unei intervenții online, despre impactul agresiunii rusești asupra ecosistemului din Marea Neagră. În acest context, la întrebarea jurnalistei Zubaida Ismail cu privire la perioada de refacere a ecosistemului, Komorin a răspuns: „Refacerea ecosistemului din Marea Neagră va dura cel puțin 70 de ani după finalizarea războiului din Ucraina” și că este greu de spus câți bani vor fi necesari pentru salvarea acesteia.

În urma sesiunii de feedback din încheierea trainingului despre investigațiile jurnalistice de mediu, jurnalista membră a ICIJ a declarat că s-a bucurat să aibă o echipă cooperativă și un grup de participanți foarte buni.

„Cred că astfel de adunări sunt importante atât datorită informațiilor pe care le primești, cât și oamenilor pe care-i cunoști”

Am stat de vorbă, ulterior evenimentului, cu o parte dintre cei prezenți la trainingul organizat de Institutul Francez din România, pentru a afla impresiile lor referitoare la eveniment.

„Pentru mine, acest workshop a fost o experiență unică. Atunci când am pășit în sală nu știam ce urmează să se întâmple sau cum anume s-ar putea desfășura un workshop despre jurnalismul de mediu, însă acum pot spune că a fost peste măsura așteptărilor mele”, a declarat Adriana Basarabă, studentă în anul III la Specializarea Jurnalism.

„Mi-a plăcut. Nu am venit cu așteptări, ci doar ca să învăț lucruri noi, atât de la traineri/speakeri, cât și de la alți jurnaliști. Am învățat și câteva lucruri noi legate de tehnici de colectare a informației și mi-am așezat mai bine câteva noțiuni legate de jurnalism pe teme de mediu sau pe teme climatice. Mi-a plăcut că au participat la eveniment și studenți și să văd o profesoară de la Jurnalism care este foarte implicată în ceea ce face. În același timp, m-am bucurat să văd în sală atât jurnaliști, cât și experți din cercetare sau din mediul academic, pentru că această legătură între presă și specialiști este vitală, mai ales când scriem pe un domeniu unde apar constant multe informații noi, dar și multă dezinformare”, a mărturisit Alex Ciutacu, jurnalist la „Ziarul Financiar”.

Denisa Rotariu, studentă tot la Specializarea Jurnalism, a afirmat: „Workshopul a fost cu adevărat interesant. Am avut oportunitatea să descopăr noi aspecte ale jurnalismului de mediu. Ba mai mult, am intrat în contact pentru prima dată cu OSINT (Open Source Intelligence) și am aflat de existența mai multor instrumente, precum baze de date care pot ajuta la identificarea paradisurilor fiscale, care, la rândul lor, pot dezvălui diferite cazuri de corupție, prin intermediul unei arhivei puse la dispoziție”.

Oana Filip, jurnalistă la publicația „Scena 9”, a declarat: „Workshopul a fost o experiență faină, care mi-a dat multă energie de gândit și scris subiecte despre mediu. Cred că astfel de adunări sunt importante atât datorită informațiilor și datelor concrete pe care le primești, cât și oamenilor pe care-i cunoști, ideilor pe care le auzi și perspectivelor noi pe care le vezi. Mi-a plăcut să-mi văd colegii de la alte publicații punând întrebări experților (10 din 10 ca experiență de învățare), să aud la ce mai muncesc și cu ce provocări se confruntă, la fel cum mi-a plăcut să ies puțin din logica redacției de scris-publică-repeat și să mă gândesc puțin mai așezat la cum pot să-mi fac munca mai bine, cum mi-aș defini munca și cum aș explica-o. Cred că astfel de lucruri sunt esențiale pentru un jurnalist”.

Despre importanța și beneficiile participării la evenimente de acest gen a vorbit și Andrada Lăutaru, jurnalistă Libertatea: „În perioada actuală prin care trecem, în care încrederea în omenie și presă e din ce în ce mai zdruncinată, în care se încearcă să se intre cu bocancii în libertatea de exprimare, în favoarea unor interese financiare și/sau politice, cred că e important să vorbim sincer, cu oameni din breaslă și nu numai, despre cum putem să ne facem meseria în continuare și să servim interesul public. Workshopul de la Constanța a fost o șansă de a exersa asta, dar și de a învăța noi instrumente  pentru munca de research/documentare”, a declarat jurnalista.