Melisa LUPESCU

Alexandra MARIN

Dorian Galbinski, cel mai longeviv redactor al BBC, Secția română, și-a lansat, la Constanța, la invitația Facultății de Istorie și Științe politice (FISP) din cadrul Universității Ovidius, volumul „Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC”. Evenimentul a avut loc în Sala Senatului a Universității Ovidius din Constanța (UOC) și a reunit peste o sută de studenți, profesori, dar și constănțeni, care și-au dorit să-l asculte pe cel a cărui voce s-a auzit, timp de 38 de ani, la radio. La BBC. Alături de autor, la evenimentul de lansare a volumului apărut în 2021, la Editura Humanitas, au luat cuvântul conf. univ. dr. Daniel Citirigă, prodecan al FISP, care a jucat și rolul de moderator, lect. univ. dr. Ada Codău, de la Specializarea Jurnalism a Facultății de Litere a UOC și prof. univ. dr. Florin Anghel de la FISP.

Dorian Galbinski s-a născut în județul Constanța, la Mihail Kogălniceanu, acolo unde familia sa se refugiase în timpul bombardamentelor din 1944. Copilăria și adolescența și le-a petrecut la Constanța, iar primul an de studenție la Iași, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Istorie. În 1965 a emigrat, alături de familia sa, în Israel, acolo unde a locuit timp de 5 ani și jumătate. În această perioadă, a devenit martorul unor evenimente care au intrat în istorie: Războiul de Șase Zile și Războiul de Yom Kippur.

În urma unui concurs pentru ocuparea unui post de redactor la Secția română a BBC World Service, concurs la care a fost înscris de socrul său, Dorian Galbinski a ajuns la Londra, în 1970, acolo unde și-a clădit o carieră impresionantă în radio. Timp de 38 de ani, vocea sa s-a auzit la microfon sub pseudonimul Dorian Galor. În paralel, a fost traducător independent pentru mai multe guverne britanice, pentru diverse companii comerciale internaționale, dar și pentru familia regală britanică.

În 2022, Dorian Galbinski câștigă, cu volumul „Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC”, Premiul „Romulus Rusan“ pentru cartea de literatură a memoriei. 

„Una dintre cele mai bune pledoarii pentru frumusețea vieții și dincolo de conturul său cotidian”

La începutul evenimentului, conf. univ. dr. Daniel Citirigă a făcut o prezentare a autorului volumului de memorii: „Și-a făcut o carieră impresionantă la cel mai cunoscut post de radio din Europa, probabil și cel mai credibil. Până în 2008, deci aproape 38 de ani, domnul Dorian Galbinski a fost reporter BBC, de unde este martorul unor evenimente cu totul și cu totul excepționale”, a declarat Daniel Citirigă, prodecanul Facultății de Istorie și Științe politice a UOC.

Lect. univ. dr. Ada Codău de la Științe ale comunicării UOC l-a descris pe Dorian Galbinski ca fiind un autor extrem de generos pentru cititorii săi: „M-am simțit, pe tot parcursul acestui volum, un complice fidel al rememorării vieții sale. Un cititor extrem de curios, entuziast, intrând fără rezerve în viața unui om: în copilăria sa, în adolescența și tinerețea lui, în anii de maturitate. În momentele sale de împlinire și în cele mai puțin fericite. Din acest punct de vedere, Dorian Galbinski este extrem de generos cu cititorii săi. Pentru că ne oferă acces la o poveste deloc romanțată, care cartografiază nu o lume, ci mai multe, în trei țări diferite, în contexte socio-politice deloc asemănătoare. În plus, ne face cadou accesul la lumea sa interioară, o bogată țesătură de gânduri, decizii, frământări, sentimente dintre cele mai diverse”. Despre cartea publicată în 2021, cadrul didactic a declarat: „Volumul său de memorii satisface setea de autentic a unui cititor și reprezintă una dintre cele mai bune pledoarii pentru frumusețea vieții și dincolo de conturul său cotidian, palpabil, imediat. Inclusiv întâlnirea cu radioul – definitorie pentru viața sa – este privită din această perspectivă, a ceea ce el consideră ca fiind « întâlnirea șansei cu necesitatea »”.

În final, lect. dr. Ada Codău a mărturisit că nu știe dacă viața lui Dorian Galbinski este una bine trăită, dar este, din punctul său de vedere, una bine povestită: „ Nu sunt eu în măsură să spun dacă viața domnului Galbinski este o viață bine trăită. Ce pot, însă, să spun, este faptul că este o viață bine povestită, iar din acest punct de vedere eu, cititorul, și domnul Galbinski, veșnicul tânăr cu inima zburdalnică am fost, ca să folosesc o expresie care îi place, pe tot parcursul acestui volum de memorii, pe aceeași lungime de undă. Iar pentru asta nu pot decât să vă mulțumesc!”.

„O beletristică de excepție, o istorie foarte bună a comunismului și o analiză formidabilă de political science”

La rândul său, prof. univ. dr. Florin Anghel a vorbit despre volumul de memorii semnat de Dorian Galbisnki: „Deși și-a propus doar un volum autobiografic, domnul Galbinski a scris o beletristică de excepție, o istorie foarte bună a comunismului și o analiză formidabilă de political science”. Cadrul universitar a amintit, din volumul de memorii, momentul vizitei cuplului prezidențial Nicolae și Elena Ceaușescu, în Marea Britanie, în 1978, la Palatul Buckingham. „Dorian Galbinski a fost martor direct la această vizită și la acele discuții, iar relatarea sa a devenit o sursă obligatorie pentru orice istorie a politicii externe a regimului comunist român”, a explicat cadrul universitar. Nu mai puțin important, prof. dr. Florin Anghel a declarat că este de părere că volumul „Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC” reprezintă „un fond documentar arhivistic și academic inestimabil, care la acest moment nu mai există, cu relatări la primă mână de la diferite evenimente”.

„Mă simt acasă acolo unde cunosc limba”

Dorian Galbinski a povestit, în contextul lansării, că de-a lungul anilor, mai mulți colegi de la BBC i-au sugerat să-și scrie memoriile, dar că niciodată nu a privit această posibilitate ca pe ceva ce poate fi concretizat, până la momentul pandemiei de COVID-19. „A venit COVID, ne-a imobilizat în casă, unde m-am urcat pe pereți de plictiseală, și am zis: bine, mă apuc să scriu”, a mărturisit Galbinski, menționând că, din punctul său de vedere, viața fiecărui om este interesantă în felul său.

Privind retrospectiv, după o carieră de 38 de ani în radio, Dorian Galbinski a declarat că au existat o serie de factori care l-au ajutat în activitatea sa la microfon, dar că un merit deosebit îi revine socrului său, cel care, așa cum am menționat, l-a înscris la concursul BBC. „Fără încăpățânarea lui, nu s-ar fi putut întâmpla. Nu pot să vă spun mândria lui când, după ce am plecat la BBC, se întâlnea cu prietenii din copilărie pe străzile Tel Avivului și spunea: «Ginerele meu este la Radio Londra»”.

Vizibil emoționat de revenirea în Constanța natală pentru lansarea propriului volum de memorii, în fața publicului de la UOC, Dorian Galbinski a vorbit și despre ce anume simte că îl definește: „Eu m-am născut în România, după aceea am plecat în Israel, unde am devenit israelian. După aia am ajuns la Londra, unde am devenit britanic. Adevărata mea identitate mi-au descoperit-o doi buni prieteni de la Londra. Mi-au zis, la momente diferite: «Măi, Dorian, când te întreabă lumea, spune-le că ești constănțean, pentru că asta te definește pe tine, asta ești tu». Acum, când am revenit – nu e pentru prima dată, că am revenit după evenimentele din ’89 – da, mă simt foarte constănțean, mă simt acasă”, a declarat Galbinski.

Autorul volumului „Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC” a plecat din România – așa cum scrie și în carte și așa cum a mărturisit și în contextul lansării de la UOC – pentru a scăpa de regimul comunist. În ciuda dezrădăcinării, nu și-a dorit niciodată să revină definitiv în țară. Întrebat de un student prezent la eveniment cum a gestionat dorul de casă, Galbinski a răspuns: „Vă spun sincer, nu mi-a fost dor. Mă simt acasă în România, mă simt acasă în Israel de câte ori mă duc, mă simt acasă în Franța, unde am prieteni, mă simt acasă în Marea Britanie. De fapt, mă simt acasă acolo unde cunosc limba”.

„Mulțumesc că ați revenit acasă!”

Evenimentul de lansare a cărții semnate de Dorian Galbinski a fost, așa cum am văzut pe chipurile celor prezenți în sală și cum am aflat din discuțiile cu ei, la finalul lansării, o mare bucurie. Andrei Ciobanu, student în anul III la Specializarea Jurnalism, a declarat: „După cât de multe ne-a povestit doamna profesoară Ada Codău  despre această carte și despre autor, am devenit curios și am participat cu bucurie la această întâlnire cu domnul Dorian Galbinski, unde am aflat despre parcursul său, despre viața sa și despre cum a ajuns ca vocea sa să se audă la BBC. De asemenea, o bucurie mare a fost când, la final, domnul Galbinski mi-a semnat cartea”.

Maria Gavrilă, studentă în anul II la aceeași specializare, a declarat că, dintre toate lansările de carte la care a participat la UOC, aceasta i-a plăcut cel mai mult: „Umorul extrem de savuros și poveștile unice m-au ținut atentă timp de două ore și nu voiam să mai plec. Când am ajuns în fața dumnealui, pentru un autograf pe carte, nu am știut ce să îi spun, cum să mă adresez unui om atât de învățat, așa că i-am spus doar «Mulțumesc că ați revenit acasă, deși eu nu sunt constănțeancă»”, ne-a povestit Maria.

Robert Pănculescu este student în anul I la Jurnalism. Și el s-a declarat extrem de încântat de întâlnirea cu Dorian Galbinski: „Evenimentul a fost, cel puțin pentru mine, ca un interviu cu un insider din lumea jurnalistică. Această lansare de carte mi-a oferit o lecție pe care sunt sigur că nu o voi uita prea curând. Anume, domnul Galbinski a povestit despre un dialog cu unul dintre șefii săi de la BBC, purtat imediat după incidental neplăcut cu un coleg, și, pentru că se plângea că i s-a făcut o mare nedreptate la un concurs BBC, replica șefului său a fost următoarea «Și cine ești tu, mă rog, domnule Galbinski, ca să nu fi neîndreptățit?!?»”.

Diana Bravu, masterandă în anul I la programul de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Facultății de Litere a UOC, a declarat, la finalul evenimentului: „Dorian Galbinski mi-a insuflat extrem de mult interes și admirație pentru povestea sa de viață. A fost o adevărată plăcere să particip la această lansare de carte, m-a impresionat profund”.