Conf. univ. dr. Raluca Petre, coordonatoarea programului de studii masterale Relaţii publice şi dezvoltare interculturală din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa (UOC), a fost invitată să vorbească, la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării (FJSC) – Universitatea din Bucureşti, la evenimentul de lansare a două volume apărute, recent, la Editura Tritonic: „Agenția de publicitate. Reconfigurări ale muncii în industria creativă”, semnată de Romina Surugiu şi Mădălina Moraru, şi „Jurnalism sub presiune. O analiză a riscurilor și incertitudinilor profesiei”, un volum colectiv ce îi are ca autori pe Natalia Vasilendiuc, Alexandra Bardan, Carmen Ionescu, Antonia Matei, Rodica Melinda Șuțu, Gheorghe Anghel, Bogdan Oprea şi Andrada Fiscutean. Conf. dr. Raluca Petre a vorbit despre aceste două lucrări, în contextul lansării lor, alături de prof. univ. dr. Camelia Beciu, directoarea Şcolii Doctorale de Ştiinţele comunicării, Universitatea din Bucureşti. De menţionat este şi că lansarea volumelor a fost organizată în cadrul Media and Communication Research and Practice Conference 2025, eveniment ştiinţific derulat în perioada 19-20 iunie, cu participare internaţională, care a reunit numeroşi profesori şi cercetători din domeniul Ştiinţe ale comunicării din ţară şi din străinătate.

În ceea ce priveşte lucrarea „Agenția de publicitate. Reconfigurări ale muncii în industria creativă”, semnată de conf. univ. dr. Romina Surugiu, decana FJSC, şi conf. univ. dr. Mădălina Moraru, prodecana FJSC, Raluca Petre a declarat: „Dacă (n.r. studenţii şi debutanţii) parcurg această carte cu mărturii care nu sunt normative, nu sunt directive şi moralizatoare, ci autentice, venind de la cei care trăiesc astfel de experienţe, are loc transferul de cunoaştere, de înţelegere. Această carte îi pregăteşte foarte realist pe tinerii care vor să intre într-o agenţie de publicitate”, a declarat conf. dr. Raluca Petre de la Ştiinţe ale comunicării UOC. În opinia sa, un plus al acestui volum este acela că autoarele au experienţă în zona cercetare, dar şi capacitate de analiză şi respect faţă de subiecţii cercetării, oamenii din publicitate. „Nu se situează autoritar în câmpul de cercetare”, a spus Raluca Petre despre autoarele volumului, Romina Surugiu şi Mădălina Moraru.

„Universitatea are capacitatea de a arăta pieţei ce se întâmplă, cum se întâmplă, care sunt tendinţele, ce se poate face mai bine/  Există o singurătate a profesiei de jurnalist”

În ceea ce priveşte al doilea volum lansat, săptămâna trecută, la conferinţa FJSC, „Jurnalism sub presiune. O analiză a riscurilor și incertitudinilor profesiei”, trebuie menţionat că autorii sunt cadre didactice la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti. Volumul abordează teme precum portretul socio-demografic al jurnaliştilor români, peisajul profesional în care aceştia activează, dar şi modul în care jurnaliştii se raportează la propriul lor rol în societate. Mai exact, cum devin din câini de pază ai democraţiei, mediatori. Lucrarea conţine date strânse de la jurnalişti provenind din zeci de ţări şi au fost colectate, în mai multe etape, anual, prin aplicarea unor chestionare tematice. Răspunsurile la aceste chestionare au fost, ulterior, valorificate, devenind subiecte de cercetare pentru toţi autorii volumului. Ceea ce trebuie reţinut, conform lucrării „Jurnalism sub presiune. O analiză a riscurilor și incertitudinilor profesiei”, este faptul că viziunea asupra profesiei de jurnalist s-a schimbat chiar în interiorul breslei, jurnaliştii nemaisimţind ca fiind prioritară misiunea lor de a informa, ci pe aceea de a combate valurile de dezinformare constantă din ultimii ani. Volumul pune, de fapt, o oglindă în faţa mass-media româneşti, arătându-i cum se defineşte la ora actuală.

Despre această carte, conf. dr. Raluca Petre a declarat: „Se vede că fiecare autor a avut spaţiul de a-şi dezvolta subiectul Nu e deloc ceva directiv, autoritar, care să îngrădească imaginaţia sociologică. Universitatea are capacitatea de a arăta pieţeice se întâmplă, cum se întâmplă, care sunt tendinţele, ce se poate face mai bine. Dar, iarăşi, nedirectiv, ci prin dezvoltarea unor subiecte de mare actualitate. Sunt date din perioada 2020-2023 adunate, sistematizate, interpretate şi puse în context. Aş vedea-o utilă pentru cei care lucrează, pentru cei care se simt singuri, pentru că a crescut numărul freelancer-ilor, a crescut precaritatea muncii în jurnalism, creşte numărul contractelor pe perioadă determinate, care sunt mai fragile, scade instituţionalizarea profesiei (n.r. de jurnalist), creşte munca la domiciliu. Există o singurătate a profesiei, a celui care lucrează (n.r. în domeniul presei) şi care nu mai are reperele redacţiei”, a explicat Raluca Petre. Nu mai puţin important, cadrul universitar de la UOC a amintit şi pericolele la care se expun jurnaliştii şi care nu sunt doar de natură fizică şi care reprezintă un subiect abordat în acest volum. „Sunt şi pericole precum intimidarea, umilirea, descurajarea. Sunt aspecte psihologice, care nu se văd, dar asta nu înseamnă că nu sapă la rădăcina dorinţei de a fi în această profesie”, a mai declarat conf. dr. Raluca Petre.