Livia DAFA

Asociaţia Reporteri fără frontiere (Reporters sans frontières – RSF) a publicat, joi, clasamentul global al libertății presei.În acest an, România ocupă locul 49 din totalul celor 180 de state analizate, în creștere față de anul trecut, când se afla pe poziţia 55.

„România beneficiază de un peisaj media divers și relativ pluralist, care permite realizarea unor investigații jurnalistice de interes public. Cu toate acestea, lipsa transparenței în finanțarea mass-media, în special în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice de către partidele politice, precum și dificultățile economice ale pieței, afectează credibilitatea informațiilor și nivelul de încredere al publicului în mass-media”, a precizat asociaţia în raport.

Deși România a urcat în clasament, problemele din sistem rămân vizibile, iar evoluția nu este una complet stabilă. Presa funcționează într-un mediu marcat de presiuni politice, dificultăți economice și lipsă de transparență, factori care afectează independența jurnalismului și încrederea publicului, explică Asociaţia Reporteri fără frontiere. Piața media poate părea diversă la prima vedere, însă aceasta rămâne vulnerabilă la influențe externe. „Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând mass-media într-un instrument de propagandă”, arată RSF.

Interferențele politice continuă să afecteze independența mass-media, în special în procesul de numire a conducerii instituțiilor publice de radio și televiziune, precum și a Consiliului Național al Audiovizualului. În plus, mecanismele de finanțare netransparente pot favoriza obținerea unei acoperiri mediatice pozitive pentru anumite partide politice. „Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unor finanțări opace”, se mai menţionează în raport.

Presiunile sunt resimțite și în zona juridică, unde acțiunile în instanță sunt folosite tot mai des ca formă de intimidare a jurnaliştilor. „Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică chivalează cu hărțuirea și ridică serioase îngrijorări”, mai scrie în raportul Asociaţiei Reporteri fără frontiere. Totodată, presiunile asupra jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele accentuează această situație.

Siguranța jurnaliștilor rămâne o problemă importantă. Cazul jurnalistei Emilia Șercan evidențiază riscurile la care sunt expuse vocile critice, inclusiv hărțuirea și campaniile de discreditare, în condițiile în care „autoritățile nu doar că nu au asigurat aplicarea justiției, dar au fost și suspectate de complicitate”, potrivit raportului RSF.

În paralel, jurnalismul de interes public este afectat de răspândirea informațiilor false și a narativelor înșelătoare, ceea ce contribuie la scăderea încrederii în mass-media.

Norvegia continuă să ocupe primul loc, de zece ani, în clasamentul RSF privind libertatea presei în lume.În același timp, Republica Moldova ocupă locul 31, înregistrând o creștere de patru poziții față de anul trecut, când se afla pe locul 35.

O perioadă critică pentru libertatea presei, la nivel global

La nivel global, libertatea presei traversează o perioadă critică, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Potrivit Reporters fără frontiere, pentru prima dată de la realizarea acestui clasament, mai mult de jumătate dintre statele analizate sunt încadrate în categoriile „dificile” sau „foarte serioase”, atunci când vine vorba despre cum se raportează la libertatea presei. Această tendință este determinată, în mare parte, de extinderea cadrului legislativ restrictiv, în special a legilor legate de securitatea națională, care limitează accesul la informație și îngreunează activitatea presei, fenomen pregnant la nivel global. „Indicatorul juridic a înregistrat cea mai mare scădere în ultimul an, semnalând o tendință de criminalizare a jurnalismului la nivel mondial”, se arată în raportul RSF.

În același timp, presiunile asupra mass-media provin din multiple direcții, inclusiv din partea actorilor politici și economici, dar și a platformelor online insuficient reglementate.

De asemenea, accesul populației la o mass-media considerată liberă s-a redus drastic. Dacă în urmă cu aproximativ 25 de ani, circa 20% din populația globală trăia în țări cu un nivel ridicat al libertății presei, în prezent acest procent a scăzut la mai puțin de 1%, subliniind restrângerea severă a acestui drept fundamental.