Alis CIORTAN

Diana CARAIVAN

Programul de studii de licență JURNALISM din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța (UOC) a organizat, săptămâna aceasta, o nouă întâlnire din seria „Conversații formative”, având-o ca invitată pe Ramona Avramescu, jurnalistă TVR. Evenimentul s-a desfășurat în Sala Google a UOC, iar alături de profesorii și studenții de la Jurnalism și de la programul de studii masterale Relații Publice și dezvoltare interculturală, au fost și studenți de la alte specializări ale  Facultății de Litere și de la Facultatea de Istorie și Științe Politice. Participanții au avut ocazia de a o cunoaște  pe jurnalista de televiziune, care a relatat despre unele dintre cele mai importante evenimente naţionale internaționale, ce au avut un puternic impact asupra societății.

În cadrul evenimentului organizat de echipa de la Științe ale comunicării UOC, Ramona Avramescu a intrat în dialog Raluca Petre, conf. univ. dr. habil. la programul Jurnalism, cu lect. univ. dr. Ada Codău, dar mai ales cu studenţii de la Jurnalism UOC, răspunzând mai multor întrebări legate de activitatea sa ca jurnalist în cadrul postului public de televiziune.

Ramona Avramescu are o experiență de 25 de ani în cadrul Societății Române de Televiziune. Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, Ramona Avramescu și-a consolidat cariera de jurnalist de televiziune atât ca reporter, cât și ca moderatoare a unor emisiuni de dezbatere de la TVR1 și TVR Info. De-a lungul timpului, jurnalista a fost și trimis special al TVR, acoperind o serie de mari evenimente internaționale.

„Fiecare politician va vrea să controleze informația, toți vor să facă lucrul ăsta”

Aşa cum a menţionat lect. dr. Ada Codău, „Ramona Avramescu era în presă atunci când România a intrat în NATO, era în presă atunci când România a aderat la Uniunea Europeană, tot presă făcea şi atunci când împăratul Naruhito a fost încoronat, în 2019, ea fiind, de altfel, unul dintre cei doi jurnalişti europeni care au avut acces în palatul imperial din Tokyo, pentru a acoperi evenimentul, şi, ca să venim în trecutul de dată foarte recentă, tot în presă lucra şi atunci când Rusia a invadat Ucraina, context în care Ramona a făcut emisiunea Tema zilei în regim de breaking news”. De asemenea, cadrul didactic i-a adresat invitatei o întrebare privind relația presei cu politica în perioade distincte: cum arăta această relaţie în timpul guvernării Năstase, atunci când Ramona Avramescu debuta în presă şi cum arată acum? „Când am intrat eu la TVR în vremea guvernării Năstase, cuvântul pe care îl auzeai cel mai des între jurnaliști era cenzura. Era cenzură la modul cel mai direct, deoarece unele subiecte se făceau, altele nu se făceau. Lucrul acesta nu mai e posibil azi, pentru că nu mai poți controla informația. Din punctul acesta de vedere, se poate spune că au dispărut niște pericole, pentru că politicienii, indiferent de epocă, indiferent de partid, vor fi întotdeauna tentați să controleze informația. Asta am învățat în cei 25 de ani de jurnalism politic în care am interacționat cu diverși politicieni de toate culorile. Fiecare politician va vrea să controleze informația, toți vor să facă lucrul ăsta”, a declarat jurnalista TVR. Ulterior, aceasta a adăugat: „Când am intrat eu în presă, eram 3 televiziuni mari: TVR, PRO TV și Antena 1, care aveam un jurnal principal, în care erau reflectate principalele evenimente politice. Adrian Năstase, care controla guvernul, controla ce apărea și în aceste jurnale. Acum, există o plajă extrem de largă, dar și politicienii și-au rafinat metodele. De exemplu, e sistemul de finanțare complet netransparent prin care poți foarte ușor să controlezi conținutul. Așa că, ce nu s-a schimbat e că trebuie să luptăm cu tentația politicului de a controla informația”,a explicat Ramona Avramescu.

 „Ceea ce diferenţiază o instituţie media publică şi jurnaliştii profesionişti de toţi ceilalţi producători de conţinut este responsabilitatea editorială”

În cadrul evenimentului, conf. dr. habil. Raluca Petre a ridicat problema informației ca bun public. În contextul aceestei discuţii, Raluca Petre a explicat că una dintre cele mai importante realizări ale modernităţii este dreptul la viață publică, „rezultat al unui lung secol de lupte civile în lumea liberă”. Cu toate că, în principiu, toţi cetăţenii au dreptul la această viaţă publică, aşa cum a explicat cadrul didactic, în realitate, „fenomene rapide de fragmentare digitală şi creşterea contextelor de proliferare a dezinformării izolează şansele reale de contribuţie semnificativă la viaţa publică a unui număr foarte mare de oameni”.

Conf. dr. habil. Raluca Petre a subliniat şi că o precondiţie esenţială pentru a putea fi semnificativ în viaţa publică, dar şi pentru a putea lua cele mai bune decizii este accesul şi folosirea informaţiilor: „Jurnalismul este acea profesie care are ca obiect exact redarea cu acuratețe a informațiilor și explicarea contextelor lumii unui public larg”, a afirmat aceasta. O diferenţă majoră care există şi de care, potrivit cadrului didactic, trebuie să fim conştienţi este aceea că „ceea ce diferenţiază o instituţie media publică şi jurnaliştii profesionişti de toţi ceilalţi producători de conţinut este responsabilitatea editorială”.

„E o greşeală să ai încredere nelimitată într-o sursă, mai ales dacă e o sursă politică”

Întrebată despre ceea ce nu vede publicul atunci când se uită la un jurnalist, Ramona Avramescu le-a vorbit studenților despre efortul, pregătirea, procesul de producţie, partea de acreditări şi munca de echipă care definesc activitatatea unui jurnalist de televiziune, aspecte care însă nu se văd, ceea ce ea consideră ca fiind o nedreptate. În plus, jurnalista TVR a amintit, aici, limitările de protocol pe zona de politică internă şi de relaţii internaţionale pe care trebuie să le cunoşti ca să ai acces la eveniment.

Întrebată de o studentă de la programul Jurnalism dacă politicienii români îi respectă pe jurnalişti, Ramona Avramescu a declarat: „Nu cred că există o cultură a respectului faţă de presă în clasa politică din România”. Ulterior, aceasta a adăugat: „Politicienii nu mai răspund la interviuri, nu mai vin la dezbateri sau pun condiții absolut imposibile”, a afirmat invitata.

La întrebarea legată de greşelile pe care consideră că le-a făcut de-a lungul unei cariere de un sfert de secol, Ramona Avramescu a răspuns: „Evident că am făcut şi greşeli. Cine spune că nu a făcut, asta e o greşeală (n. r. zâmbeşte). E o greşeală să ai încredere nelimitată într-o sursă, mai ales dacă e o sursă politică. Am făcut de două ori această greşeală. Întotdeauna trebuie să îți păstrezi o doză de neîncredere, de scepticism”.

„Zona asta de social e aproape ignorată în media din România”

Nu mai puţin important, în cadrul evenimentului, Ramona Avramescu a vorbit şi despre modul în care și-a gestionat emoțiile din fața camerei. „Am în continuare un trac foarte mare la interviurile importante, mai ales cu oameni care ies din zona mea de expertiză şi, atunci, mă stresez enorm”.

Întrebată cum defineşte succesul, jurnalista TVR a declarat că, pentru ea, înseamnă să obţină un interviu pe care şi l-a dorit mult şi pe care alţi jurnalişti nu au avut posibilitatea să îl ia. „Succes e să fii prezent la un eveniment unde e greu de ajuns sau să ai impact public”.

În continuarea sesiunii de Q&A, Ramona Avramescu a fost întrebată ce subiecte crede că nu sunt abordate în spaţiul public la ora actuală: „Zona asta de social e aproape ignorată în media din România. E abordată exclusiv în cheia asta sentimentală sau senzaţională. Sunt multe subiecte sociale ignorate şi apoi ne mirăm de polarizarea societăţii”.

Nu mai puţin important, lect. dr. Mariana Bafană de la Jurnalism UOC a întrebat-o pe jurnalista TVR care sunt mizele şi rolul moderatorului de televiziune în cadrul unei dezbateri. Ramona Avramescu a declarat că principalele provocări pentru un moderator TV sunt păstrarea obiectivității, gestionarea candidaților și încadrarea în timp.

Dialogul cu profesioniştii din presă, important pentru viitorii jurnalişti

La finalul evenimentului, am stat de vorbă cu studenții de la programul de studii Jurnalism din cadrul UOC, pentru a afla impresiile lor. Cati Pahonțu, studentă în anul I, a declarat: „Evenimentul a arătat cât de important este dialogul direct cu profesioniștii din presă pentru noua generație, iar sinceritatea discursului susținut de Ramona Avramescu a pus în valoare atât frumusețea acestei meserii, cât și dificultățile inerente, care sunt considerabile, dar care nu ne împiedică să ne urmăm visul, ci din contră, ne întăresc dorința de cunoaștere și promovare a adevărului”.

Colegul său de an, Zafer Ozturkan, a afirmat: „Evenimentul a fost extrem de interesant. Ne-a dezvăluit multe lucruri pe care publicul nu le vede, dar pentru noi, ca studenți la Jurnalism, sunt foarte utile”.

Amalia Potinteu, studentă tot în anul I, ne-a mărturisit că această ediţie a Conversaţiilor formative cu Ramona Avramescu i s-a părut extrem de interesantă.„Mi-a plăcut foarte mult faptul că a comunicat deschis cu noi. A fost super interactiv”, a declarat Amalia.

Cristina Toma, studentă în anul II la Jurnalism, a declarat: „Mă bucură faptul că am avut ocazia să aflăm lucruri esențiale despre viața de jurnalist, adevăratele provocări și chiar și câteva sfaturi de la cineva experimentat”.

Colegul său de an, Casian Duțu, a afirmat: „Evenimentul cu jurnalista TVR reprezintă o sursă de încurajare și de încredere, deoarece și pe mine mă pasionează politica (n. r. ca domeniu acoperit de presă)”.

Maria Gavrilă, masterandă la programul Relaţii publice şi dezvoltare interculturală, ne-a declarat: „Pe Ramona Avramescu o știu de când eram mică, de la televizor, și faptul că am avut șansa să o văd în realitate, în dialog cu noi, a fost ca un vis devenit realitate. O apreciez enorm și cred că este un etalon al jurnalismului în România. De la Ramona Avramescu ar trebui să învățam, ca tineri jurnaliști, ce înseamnă obiectivitatea, stăpânirea de sine, cum să punem întrebări incomode, dar necesare, și cum să apărem în fața publicului nostru documentați și pregătiți. Jurnalismul de calitate se face atunci când suntem imparțiali, nepartizani și responsabili”, consideră masteranda.