Miruna DĂNILĂ
Cătălina MĂZĂREANU
Suntem Miruna Dănilă și Cătălina Măzăreanu, studente în anul III la programul de studii de licenţă Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța (UOC) şi, recent, am participat, alături de studenți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) de la Universitatea din București, la programul „DeltaDesk 2026”. În cadrul acestui proiect internațional de jurnalism, 13 studenți români și 13 studenți germani de la Volkshochschule Reutlingen (VHSrt) formează 13 echipe mixte, care vor realiza 26 de reportaje despre Delta Dunării. Proiectul îmbină activitățile practice, cursurile de jurnalism narativ și întâlnirile cu jurnaliști cu experiență, oferindu-le participanților ocazia de a-și dezvolta abilitățile de documentare și storytelling.
În prima etapă a proiectului, desfășurată în Germania, în perioada 10-17 octombrie, am participat la cursuri organizate la centrul de educație pentru adulți VHSrt, susținute de Ariel Hauptmeier, Fiona Weber-Steinhaus și Andre Zantow. De asemenea, am luat parte la întâlniri online cu un corespondent care relatează din zone de conflict și cu o jurnalistă freelancer. Prin intermediul experiențelor împărtășite de aceștia, am primit sfaturi despre alegerea subiectelor, documentarea lor și transformarea ideilor în reportaje. Puteţi citi, mai jos, jurnalul nostru de proiect din perioada petrecută în Germania.
Reutlingen, un oraș modern între ziduri medievale
Duminică, în prima zi a proiectului, ne-am întâlnit pentru prima dată în clădirea Ackerbürgerhaus din Reutlingen, un edificiu al cărui nume s-ar traduce prin „casă de cetățean-agricultor”. În Evul Mediu și în Epoca Modernă Timpurie, Reutlingen a fost un oraș imperial liber (Freie Reichsstadt). Mulți dintre locuitorii care aveau statutul de cetățeni (Bürger) și trăiau în interiorul zidurilor cetății se ocupau, pe lângă alte activități, și cu agricultura sau viticultura. Casele de acest tip erau concepute atât pentru locuit, pentru depozitarea uneltelor agricole și a recoltelor, precum şi pentru creşterea animalelor. Unele dintre acestea aveau structuri din lemn de tip Fachwerk, specifice arhitecturii germane. Zona din jurul străzii Spendhausstraße face parte din nucleul istoric al orașului, în apropierea vechii limite a așezării medievale și a clădirii Spendhaus, construită în 1518 ca depozit de cereale și fructe.
Aici am făcut cunoștință cu Ariel Hauptmeier, coordonator și director al programului de formare în jurnalism narativ din cadrul Reportageschule Reutlingen, și cu Stefan Junger, responsabil de coordonarea organizațională și administrativă a școlii în cadrul VHSrt. Cei doi ne-au povestit despre istoria clădirii și ne-au prezentat activitățile care urmau să se desfășoare în cadrul proiectului.
Ulterior, am pornit într-un tur al orașului, în care am descoperit câteva dintre locurile importante pentru comunitatea locală. Printre acestea s-a numărat grădina cu meri, ale cărei origini datează din 1860, când a fost înființată instituția Lehranstalt für Gartenbau, Obstkultur und Pomologie (Institutul de Horticultură, Cultură a Fructelor și Pomologie). În perioada sa de glorie, grădina funcționa ca o livadă-mamă (Mutterobstgarten), în care erau cultivate mii de soiuri de pomi fructiferi, în special meri și peri. Am văzut și râul în care locuitorii orașului, la începutul fiecărui an, respectând tradiția numită „Neujahrsschwimmen” sau „Anbaden”, fac prima baie a anului. Practica este privită ca un moment de purificare și de reînnoire, dar și ca o modalitate energică de a începe anul.
Turul a continuat la Teatrul Die Tonne (Theater am Planie), una dintre instituțiile teatrale apreciate din regiune. Cu toate acestea, gazdele noastre ne-au mărturisit că locuitorii nu prea merg la piesele de teatru puse în scenă acolo. „Nimeni nu merge la piesele de teatru pentru că sunt plictisitoare și au loc foarte rar” (n. r. traducere din engleză), ne-au spus Ariel și Stefan. La finalul zilei, am ajuns în centrul orașului, unde am avut ocazia să gustăm prăjitura tradițională a locului, numită Black Forest.
Jurnalism narativ și primele idei de reportaj
Luni, 12 octombrie, ne-am întâlnit la sediul VHSrt, unde Ariel Hauptmeier ne-a făcut o introducere în jurnalismul narativ și în tehnicile storytelling-ului. Pentru a înțelege mai bine cum poate fi transformată o experiență personală într-o poveste jurnalistică, am făcut un exercițiu. Fiecare student român a făcut echipă cu un coleg german. Cei doi și-au povestit reciproc câte un moment important din viața lor, iar apoi fiecare participant a trebuit să scrie un text de jurnalism narativ de maximum 400 de cuvinte, pornind de la povestea colegului. Exercițiul ne-a oferit ocazia de a exersa ascultarea, selectarea detaliilor relevante și construirea unei povești pornind de la experiența altei persoane.
În a doua parte a zilei au fost formate echipele care vor lucra la reportajele despre Delta Dunării. Am avut la dispoziție o oră pentru a alege subiectul și pentru a pregăti o scurtă prezentare, în care să explicăm de ce tema aleasă ar putea fi relevantă atât pentru publicul german, cât și pentru cel românesc.
Sfaturi de la jurnaliști cu experiență de teren
În ziua următoare am cunoscut-o pe Fiona Weber-Steinhaus, jurnalistă, redactor germano-britanic şi editoare, cunoscută pentru activitatea sa de reporter de teren și pentru implicarea în formarea tinerilor jurnaliști. Aceasta ne-a introdus în lumea reportajelor și ne-a oferit sfaturi despre siguranța jurnaliștilor în timpul documentării. Printre recomandările sale s-au numărat: evitarea spațiilor de cazare vizibile direct din stradă, atunci când documentarea are loc într-un oraș mic sau într-un sat, dar și informarea unui coleg despre locul în care ne aflăm și activitățile pe care le desfășurăm.
Pentru cea de-a doua parte a zilei, ni s-a alăturat, prin Zoom, Alexander Kauschanski, jurnalist, reporter și autor german, cunoscut pentru reportajele sale din zone de conflict, investigațiile de politică externă și abordările narative. În momentul întâlnirii, acesta se afla în Brazilia, unde documenta alegerile. Jurnalistul ne-a povestit despre experiențele sale profesionale, una dintre cele mai marcante fiind cea din Kiev, Ucraina. Acolo a descoperit că viața de noapte continua chiar și în contextul războiului, iar oamenii organizează petreceri și merg în cluburi. „Când i-am întrebat de ce fac asta, mi-au spus că vor să le reamintească soldaților de ce luptă în continuare”(n. r. traducere din engleză), a povestit Alexander Kauschanski.
De la alegerea subiectului la documentarea independentă
Miercuri, 14 octombrie, activitățile desfășurate alături de Fiona Weber-Steinhaus s-au concentrat asupra subiectelor alese de echipe. Am discutat despre cele mai potrivite modalități de abordare a fiecărei teme și despre direcțiile în care urma să se deruleze documentarea. Ulterior, am participat la o nouă întâlnire online, de această dată cu Anna-Theresa Bachmann, jurnalistă freelancer care relatează din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Caucazul de Sud. Aceasta ne-a explicat cum funcționează activitatea unui jurnalist independent și cum își propune subiectele editorilor. „De obicei, îmi sun editorii și le spun: «Salut, sunt aici, se întâmplă asta. Vă interesează?». Uneori, lucrurile merg ceva mai încet, alteori, ritmul este alert” (n. r. traducere din engleză), ne-a împărtășit Anna. Experiența sa a oferit o perspectivă asupra modului în care jurnaliștii freelanceri își organizează munca și își adaptează ritmul de lucru în funcție de proiectele pe care le documentează.
Joi, am participat la o întâlnire online cu Andre Zantow, jurnalist freelancer în Berlin și, totodată, jurnalist la Deutschlandradio, după care am mers la Albtorbesen, o tavernă tradițională de vinuri șvabe, cunoscută drept „Besenwirtschaft”. Studenții germani ne-au povestit că localul se deschide doar de două ori pe an, primăvara și toamna, pentru aproximativ o lună. Spre deosebire de restaurantele care își anunță programul pe rețelele sociale, această tavernă păstrează tradiția locală prin care proprietarii pun o mătură pe acoperiș pentru a semnala că localul este deschis. Taverna are o capacitate de maximum 40 de persoane și este plină pe tot parcursul sezonului. Nu se pot face rezervări, astfel că găsirea unui loc liber depinde de noroc. Vizita ne-a oferit ocazia de a descoperi o altă latură a vieții locale și de a afla mai multe despre tradițiile păstrate de comunitate.
Vineri, 16 octombrie, în ultima zi a șederii noastre în Germania, ne-am reunit pentru fotografia de grup și pentru prezentarea finală a temelor alese de echipe. Înainte de asta, însă, am început documentarea și căutarea persoanelor şi/ sau a instituților care ne pot ajuta în dezvoltarea subiectelor. Printre demersurile necesare s-au numărat discuțiile cu reprezentanți ai primăriilor, ai organizațiilor neguvernamentale și ai departamentelor de poliție. Această etapă a reprezentat un prim pas în pregătirea reportajelor noastre, în care alegerea surselor și stabilirea contactelor sunt esențiale pentru documentarea jurnalistică.
„La început, întregul proiect a fost marcat de o oarecare incertitudine – o limbă nouă, o țară nouă, oameni noi”
La întoarcerea în țară, am întrebat studenții din proiect, atât pe cei germani, cât și pe cei români, cum li s-a părut prima parte a proiectului „Delta Desk 2026”. Maria Mușat, studentă în anul II la programul de Jurnalism de la FJSC – Universitatea din București, ne-a declarat: „Cel mai mult mi-a plăcut să învăț despre o nouă modalitate de a mă raporta la jurnalism. Aici, în România, este foarte comun să abordăm tematici ample și să prezentăm factual ce se întâmplă și de ce. Acolo, ei iau o problematică amplă și o reduc la individ, iar materialul este mult mai emoționant astfel. E mereu o plăcere să descopăr alte culturi și să observ aceste diferențe și simt că asta mă ajută să mă dezvolt pe plan personal și profesional”, ne-a mărturisit Maria.
Jurnalistul freelencer David Pister, student la VHSrt Reportage School din Reutlingen, a declarat: „Fac echipă cu Cătălina (n. r. Cătălina Măzăreanu) pentru proiectul despre Delta Dunării. Din păcate, a trebuit să lucrez și am ratat două zile alături de studenții români. Cu toate acestea, m-am integrat foarte bine. M-a încântat în mod deosebit faptul că, imediat, Cătălina a pus mâna pe telefon și a început să-i sune pe protagoniștii noștri. La început, întregul proiect a fost marcat de o oarecare incertitudine – o limbă nouă, o țară nouă, oameni noi. Dar Cătălina mi-a ușurat lucrurile. A găsit o temă excelentă, pe care apoi am rafinat-o împreună. Dacă totul merge bine, va ieși o poveste fantastică”, a spus David. (n. r. traducere din engleză)
Cosmina Popa, studentă în anul III la specializarea Publicitate din cadrul FJSC, ne-a mărturisit: „Experiența din Germania a fost una frumoasă, mi-a plăcut schimbul de experiență cu studenții nemţi, am plecat cu multe amintiri frumoase și un bagaj de cunoștințe bogat”.
O altă studentă la VHSrt Reportage School din Reutlingen, Milena Wurmstädt, a afirmat despre acest proiect că: „Mi-a făcut o mare plăcere să vă cunosc pe toți. Am apreciat foarte mult cât de implicați ați fost. Ideea ta (n. r. A Mirunei Dănilă) pentru subiect nostru a fost, pentru mine, unul dintre cele mai frumoase aspecte ale experienței. Ați pus în practică exact ceea ce învățăm noi mereu la școală: să găsim mici informații în ziare sau pe internet și să le transformăm într-o știre. Un lucru care mi s-a părut dificil a fost să înțeleg cum funcționează jurnalismul în România. Poate vă amintiți când v-am întrebat dacă este în regulă să solicităm direct un interviu; faptul că nu cunoșteam aceste diferențe culturale a reprezentat, uneori, o provocare. Dacă o altă clasă ar participa din nou la acest program de schimb, cred că ar fi util ca, la început, să ni se ofere mai multe detalii despre cum funcționează jurnalismul în România”(n. r. traducere din engleză).
Proiectul ,,DeltaDesk 2026’’ continuă în România, în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie, la București, și între 4 și 14 noiembrie, în Delta Dunării. În această etapă, studenții vor continua cercetarea pe teren și se vor întâlni față în față cu oamenii ale căror experiențe și povești vor sta la baza celor 26 de reportaje.
