Studenţii Specializării Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa au participat, marţi, la o nouă întâlnire cu Daniel Sîrbu, managerul Studioului Teritorial Radio Constanţa. Evenimentul a avut loc în contextul Atelierului de radio „Evoluţia profesiilor și competențelor în radioul public”, la care au participat prof. univ. dr. Cristina Tamaş, decanul Facultăţii de Litere, conf. univ. dr. Florentina Nicolae, prodecanul Facultăţii de Litere, precum şi cadre universitare de la Specializarea Jurnalism: prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu, coordonator al specializării, lect. univ. dr. Mariana Tocia, asist. univ. dr. Ada Codău şi drd. Adelina Tocitu (care este şi realizator la Radio Constanţa). Data organizării acestui atelier de radio (31 octombrie) nu a fost aleasă deloc întâmplător, acţiunea marcând, cu o zi în avans, împlinirea a 89 de ani de la primele emisiuni radiofonice româneşti.

Daniel Sîrbu a vorbit despre transformările majore prin care a trecut radioul în ultimele două decenii. „În 18 ani am trecut de la radioul clasic la radioul digital. Astfel, radioul a devenit, dintr-un mediu de informare care lucra doar cu sunetul, un mediu care dispune, astăzi, de dispozitive multimedia (text, sunet,imagine). Radioul are un viitor cu condiţia de a fi adaptat secolului XXI”, a explicat managerul Radio Constanţa.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Internetul a transformat jurnalistul clasic într-un jurnalist multimedia”

În contextul evoluţiei extrem de rapide a profesiilor, managerul Studioului Teritorial Radio Constanţa a explicat de ce, la ora actuală, multe dintre meseriile clasice din sfera tehnică a radioului au dispărut: „Internetul a transformat jurnalistul clasic într-un jurnalist multimedia. Internetul a deschis lumea, a dat posibilitatea de a accesa informația în timp real. Diferența dintre atunci și acum este că actualmente jurnalistul merge la un eveniment și poate transmite   în timp real informația, înregistrând cu telefonul mobil și folosind o aplicație de editare pe care o descarcă singur. Poate filma și trimite direct pe pagina de Internet și pe rețelele de socializare. Astfel, s-a ajuns la dispariţia multor meserii, precum cea de operator bandă”, a precizat Daniel Sîrbu. Acesta a concluzionat că radioul a evoluat cu o viteză năucitoare, şi-a dezvoltat şi îşi dezvoltă constant dispozitivele multimedia, precum şi prezenţa în social media.

Prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu a menţionat, în cadrul evenimentului, că „multimedializarea radioului este încă în curs”. „Profesiile din radio se schimbă, iar structura de organizare a instituţiilor media se compactează. Dincolo de tehnologie există, rămâne, cunoaşterea, informația de calitate, de interes public”, a declarat coordonatorul Specializării Jurnalism, care a fost, o bună perioadă de timp, jurnalist de  radio.

Întrebat, de către studenţii ovidieni, dacă pentru a lucra în radio se impun studii de specialitate în zona Ştiinţelor comunicării, Daniel Sîrbu, managerul Radio Constanţa a răspuns: „Studiile de jurnalism reprezintă pista cea mai potrivită pentru a pleca  într-o cursă fără pericole”.

La atelierul de radio au fost prezenţi și elevii unei clase a XII-a de la Liceul Teoretic „George Călinescu”, din Constanţa, însoţiţi de diriginta lor, profesoara de franceză Marinela Mitrenga. Elevii se aflau într-o vizită de documentare la Facultatea de Litere şi şi-au manifestat interesul şi pentru Specializarea Jurnalism. Întrebările lor s-au adăugat întrebărilor studenţilor jurnalişti, astfel că atelierul a oferit celor prezenţi sansa de a se conecta – prin intermediul dialogului cu managerul Radio Constanța – cu dinamica radioului digital, cu convergența media și mutațiile care afectează profesiunile, structura și strategiile editoriale ale radioului în era tehnologică. Aceste transformări nu pot fi ignorate și impun o adaptare a curriculei la piața media.

Concluzia a fost aceea că radioul se reinventează prin noile media, dar răspunde unor cerințe fundamental neschimbate: nevoia de acces la informaţia de calitate, nevoia de a fi corect informat într-un context marcat de fake news, precum și de a construi repere în conversația cotidiană prin care ne manifestăm că societate.