Chiar şi în ziua de astăzi, toată lumea mă întreabă de ce nu am ales Medicina sau Dreptul, şi m-am orientat spre Jurnalism…

Întrebarea nu-şi mai are rostul demult. Încă din liceu, am decis că nu-mi doresc nici să operez oameni, nici să-i apăr într-o sală de judecată. Dar să le scriu poveştile de viaţă, da. Paradoxal, nici până în prezent nu am găsit ceva care să îmi placă mai mult ca scrisul.

Am ales jurnalismul pentru că mă regăsesc în acest domeniu, chiar şi acum, după şase ani de presă scrisă şi online. Subiecte vor fi mereu, imaginaţia mea este una bogată, aşadar mi-am ales o carieră care nu se intersectează absolut deloc nici cu rutina, şi nici cu plictiseala.

Meseria de jurnalist se învaţă în redacţii, este adevărat, însă fără cunoştinţele acumultate în timpul facultăţii nu aş fi fost angajată încă dinainte să se termine perioada de probă, şi nici nu aş fi făcut faţă cu succes tuturor provocărilor cu care mă confrunt zilnic.

În facultate, mi-am însuşit principiile mass-media, am învăţat să redactez o ştire, să realizez interviuri, reportaje, chiar şi anchete, am conştientizat cât de important este lucrul cu sursele de informare şi cum se face o documentare corectă. Lucruri pe care nu ţi le spune nimeni când te angajezi, dar ce bine că le ştii de la cursuri!

Cu această ocazie, le mulţumesc tuturor profesorilor mei că mi-au îndreptat paşii spre acest drum minunat, iar celor care vor să urmeze Specializarea Jurnalism le spun să nu mai stea pe gânduri, deoarece fac o alegere care le va schimba viaţa atât de frumos!