Ioana IONIȚĂ
Alexandra ION
Petruț IACOB
Studenții Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității „Ovidius” din Constanța (UOC) au participat, în luna iulie, la un program de documentare organizat de Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului României. Astfel, studenții jurnaliști s-au alăturat programului „Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media. Schimb de experiență și bune practici cu parteneri de proiecte din regiunea Dunării. Dezvoltarea locală durabilă prin turism cultural. Biserici și cetăți fortificate în județele Brașov și Sibiu”. Iniţiativa DRI se înscrie în Aria 3 – „Cultură, turism şi contacte directe între oameni” a SUERD, constituind una dintre etapele necesare pentru realizarea unei „Cărţi albastre a identităţii culturale a Dunării” la care sunt aşteptate să contribuie ulterior şi alte regiuni ale României, precum şi toate statele participante.
În contextul programului de documentare derulat în județele Brașov și Sibiu, studenții Specializării Jurnalism au vizitat, alături de Aidun Curt-Mola, consilier superior în cadrul DRI, și de jurnaliștii din presa centrală care, de asemenea, au fost incluși în acest proiect, o serie de obiective de patrimoniu precum bisericile evanghelice fortificate Hărman, Codlea, Viscri, Criț, Meșendorf, Cloașterf, Alma Vii, Axente Sever, Valea Viilor, Cisnădie. Obiectivul vizitării acestor biserici fortificate a fost acela de a realiza un inventar al patrimoniului multicultural al României, mai exact, de a oferi participanților o imagine a mozaicului – material și imaterial – grupurilor etnice şi implicit al zonelor multietnice din România.
Comunitățile de sași din România sunt, astăzi, foarte reduse numeric
Studenții jurnaliști au avut parte de experiențe care i-au apropiat de istoria, de obiceiurile, cultura și atmosfera locurilor vizitate. Bisericile fortificate mai sus menţionate au fost construite în perioada medievală de către comunitățile săsești în scop defensiv. Potrivit istoricilor și ghizilor care au făcut prezentările bisericilor, unele dintre acestea au fost pictate, în secolele trecute, chiar de către localnici, pentru că aceștia din urmă nu își permiteau picturi murale realizate de pictori profesioniști. Cu toate că fiecare dintre bisericile evanghelice are propria sa poveste, un element de legătură între acestea este faptul că orga din multe dintre ele a fost fie furată, fie vandalizată, iar asta nu cu sute de ani în urmă, ci chiar la sfârșitul secolului XX.
Deși toți istoricii și ghizii care au prezentat obiectivele de patrimoniu amintite anterior au vorbit cu emoție despre acestea, ei nu au ascuns totuși regretul că sașii, adică cei care au construit aceste biserici, nu se mai regăsesc decât în număr foarte mic în comunitățile respective.
Criț – locul nașterii regulamentului şcolilor sătești
Regulamentul școlilor sătești datează încă din 1593. Acest document a fost redactat în Biserica evanghelică fortificată din Criț, județul Brașov. Regulamentul a fost respectat până în 1945, când în România se pregătea instaurarea regimului comunist. Conform regulamentului şcolilor săteşti, notele erau de la 4 la 10.
Vechea biserică din Criţ, altfel spus, construcţia originală a fost ridicată în 1882. Ceea ce vedem astăzi a fost ridicat pe locul vechiului lăcaş de cult.
Voluntariatul tinerilor ar putea salva bisericile medievale de la uitare
De la așezarea clădirilor în vârful dealurilor, la poziționarea băncilor din interiorul lor, aspecte neschimbate până la ora actuală, aceste biserici au fost construite pe baza unui plan strategic de apărare. Bisericile evanghelice nu serveau doar drept lăcașe de cult, ci erau folosite și pe post de refugii în timpul atacurilor. Majoritatea construcțiilor au fost restaurate în timp, păstrându-și însă autenticitatea arhitecturală. Astfel, localnicii şi turiștii au și astăzi ocazia de a simți cumva atmosfera medievală din spatele zidurilor. Fiecare comunitate care deține o astfel de biserică a avut grijă să își conserve aceste clădiri. Anual, numeroși turiști români şi străini poposesc în aceste locuri cu totul deosebite pentru a se bucura de ineditul acestor biserici și al împrejurimilor, dar și de poveștile țesute în jurul fiecărui lăcaș de cult.
Potrivit organizatorilor programului de vizitare a acestor biserici evanghelice fortificate, obiectivele istorice ar avea nevoie de o mai mare implicare din partea tinerilor din două considerente: în primul rând, tinerii ar ajuta la o mai bună mediatizare a acestor lăcașe de cult, ceea ce implicit le-ar salva de la uitare, iar în al doilea rând, poate că datorită implicării într-un astfel de proiect tinerii s-ar lega mai mult de locurile natale și nu ar alege să emigreze.
România, model de convieţuire interetnică
Nu în ultimul rând, studenţii Specializării Jurnalism – UOC au avut ocazia de a vizita şi cele mai importante puncte de atracție din Sibiu, oraș declarat Capitala Culturală Europeană 2007. Printre acestea s-au numărat: Muzeul Național Brukenthal, Complexul Național Muzeal „Astra” și Catedrala Evanghelică din Sibiu.
Totodată, studenții jurnalişti au participat la o conferință de presă susţinută de preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), dr. Paul-Jürgen Porr, care a vorbit despre comunitatea germană din țară. Paul-Jürgen Porr a lăudat România cu privire la convieţuirea interetnică, precizând că ţara poate fi considerată, din acest punct de vedere, un model la nivel European.
Programul „Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media. Schimb de experiență și bune practici cu parteneri de proiecte din regiunea Dunării. Dezvoltarea locală durabilă prin turism cultural. Biserici și cetăți fortificate în județele Brașov și Sibiu” derulat de DRI a fost benefic pentru studenții Specializării Jurnalism din mai multe puncte de vedere. Tinerii au putut afla, în mod direct, în contextul vizitei de documentare, o serie de informații, de date istorice, dar și de povești privind bisericile evanghelice fortificate din județele Sibiu și Brașov. Totodată, studenții la Jurnalism și-au îmbunătățit tehnicile de colectare și stocare a informațiilor, dar mai ales și-au depășit, o dată în plus, emoția de a formula întrebări, de a solicita informații suplimentare și de a fi mai aproape de adevăr.
Jurnalism UOC 