Volumul „Ideologii și presă. Politici editoriale și studii de caz”, publicat la Editura Tritonic, reunește o parte dintre lucrările prezentate în cadrul celui de-al XVIII-lea Congres Internațional de Istorie a Presei – ARIP, organizat de Programul de studii Jurnalism din cadrul Facultății de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța, în parteneriat cu Asociația Română de Istorie a Presei, în zilele de 23 și 24 mai 2025. Congresul ARIP a inclus peste 80 de lucrări dedicate analizei raportului dintre presă, ideologie și putere politică, atât din perspectivă istorică, cât și contemporană. Istoria presei este o istorie a ideologiei, a discursului puterii şi o istorie a formării conştiinţei colective. Participanții și-au propus nu doar să rememoreze istoria, ci să înţeleagă cum ideologiile au construit discursul public, dar şi cum presa a ştiut să transforme ideologii, să le conteste sau să le susţină.

Prin răspunsurile la întrebările de cercetare și analizele de conținut, lucrările îşi propun să completeze istoria acestor ideologii, acoperind un interval amplu, de la politicile editoriale din perioada 1865-1906, publicațiile din perioada Primului Război Mondial și ale perioadei interbelice la cele ale regimurilor totalitare și până la provocările ecosistemului digital actual. Studiile de caz explorează intersecția dintre ideologie și discursul mediatic, reflectă politicile editoriale, mecanismele propagandei, strategiile de construcție a imaginii liderilor politici și modalitățile prin care presa devine instrument de consolidare sau contestare a puterii. Presa românească din anul 1916 și modul în care aceasta oglindește conflictul cu Austro-Ungaria sunt analizate de Ana-Maria-Ioana Lupășteanu, doctorand la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care evidențiază dimensiunea propagandistică a discursului mediatic din timpul războiului. Prof. univ. dr. Florin Anghel de la Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea Ovidius din Constanța, cercetează modul în care imaginea Țarului Boris al III-lea al Bulgariei a fost construită în perioada interbelică, dar și în perioada de început a regimului Ion Antonescu (septembrie 1940 – iunie 1941), indicând mecanismele propagandistice prin care discursul mediatic reflecta și susținea raporturile politice și diplomatice dintre România și Bulgaria. Evoluția jurnalismului sportiv românesc, de la propaganda specifică anului 1989 (Sportul) până la tendințele contemporane cu conținut tabloid (Gazeta Sporturilor 2023), este abordată într-o analiză calitativă, cantitativă și comparativă realizată de lect. univ. dr. Mariana Bafană și studenta Maria Gavrilă de la Programul de studii Jurnalism, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța. Mecanismele de cenzură, propagandă și control al informației din perioada regimului comunist sunt examinate de dr. Andreea-Iuliana Bădilă, cercetător științific la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, care pune în lumină contrastul dintre imaginea externă a unei Românii aparent independente și realitatea internă marcată de represiunea exercitată asupra vocilor critice. Ecourile vizitei în România a scriitorului, diplomatului și jurnalistului francez Paul Morand sunt reconstituite de conf. univ. dr. Răduț Bîlbîie de la Facultatea de Litere, Universitatea din București, care analizează modul în care presa a acoperit acest episod în contextul disputelor ideologice ale epocii. Politicile editoriale ale revistei Familia din perioada conducerii lui Iosif Vulcan sunt examinate de lect. univ. dr. Carmen Ungur-Brehoi de la Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării, Universitatea din Oradea, fiind evidențiat rolul publicației în configurarea unui spațiu cultural modern. Conf. univ. dr. Anastasia Dumitru de la Facultatea de Științele Comunicării, Universitatea „Apollonia” din Iași, evaluează discursul revistei Catacombes ca instrument de transmitere a mesajului religios și spiritual în contextul presiunilor ideologice ale regimurilor autoritare. Conf. univ. dr. habil. Silvia Grossu de la Universitatea de Stat din Republica Moldova analizează conținutul și orientarea editorială a ziarului Raza, în perioada 1931-1944, surprinzând realitățile sociale și politice ale Basarabiei în perioada interbelică. Lect. univ. dr. Florica Iuhaș de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, explorează reprezentarea ideologiilor și curentelor politice interbelice în publicația Răsăritul Nostru, destinată comunității persoanelor cu deficiențe de auz. Conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan de la Programul de studii Jurnalism, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța, apreciază relația simbolică dintre Regina Maria și spațiul dobrogean, subliniind rolul presei și al discursului public în construirea imaginii acesteia, oprindu-se la articolele semnate de regină în presa vremii. Prof. univ. dr. habil. Florentina Nicolae de la Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța, cercetează reflectarea relațiilor culturale româno-franceze în presa comunistă, printr-un studiu de caz dedicat ziarului Scînteia din anul 1957. Leonard Denis-Păușan Barna, doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara, examinează modul în care presa comunistă a contribuit la construirea cultului personalității soților Ceaușescu și la promovarea imaginii unei economii prospere. Studiul lui Andrei Ursu, doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara, arată maniera în care, după 1990, mass-media românească a răspândit narațiuni divergente și dezinformări despre Revoluție, în special privind existența și identitatea presupușilor teroriști. În același registru al analizei raportului dintre ideologie și control mediatic, conf. univ. dr. Valentina Ursu de la Universitatea de Stat din Moldova studiază ingerințele politice în activitatea editorială din RSS Moldovenească (1940-1950), evidențiind mecanismele ideologice ale controlului asupra producției culturale și editoriale.

În același timp, volumul abordează și transformările jurnalismului în democrație, tabloidizarea, polarizarea ideologică și fenomenul dezinformării, inclusiv reconfigurarea strategiilor clasice de manipulare în mediul digital. Asist. univ. dr. Ionuț Suciu de la Facultatea de Științe ale Guvernării și ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara, analizează adaptarea strategiilor clasice de dezinformare de tip maskirovka la ecosistemul digital contemporan, arătând modul în care tactici totalitare de manipulare sunt reconfigurate pentru a exploata vulnerabilitățile spațiului mediatic democratic. Camelia Runceanu, doctor în sociologie la Școala de Înalte Studii în Științe Sociale din Paris, examinează rolul revistei 22 în configurarea societății civile și al intelectualilor români. Prof. univ. dr. habil. Valentina Marinescu și lect. univ. dr. Ramona Marinache de la Universitatea din București analizează reprezentarea mediatică a violenței împotriva copiilor în presa românească contemporană și modul în care media construiește aceste teme sensibile. Jurnalistul Gabriel Klimowicz dedică studiul transformărilor și polarizării discursului din mass-media românească și pune în evidență oscilațiile ideologice actuale. Lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu de la Programul de studii Jurnalism, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța, investighează modul în care media partizane construiesc și legitimează ideologic figuri politice în contextul alegerilor prezidențiale din 2025.

Mesajele centrale ale cercetărilor de față arată că presa construiește identități, modelează percepții și influențează decizii politice, propaganda fiind un mecanism recurent adaptat fiecărui regim. Prin aparate teoretice și analize de conținut bine articulate științific, diversitate tematică și metodologică, lucrările reunite în volum oferă o perspectivă de ansamblu asupra presei ca actor strategic în dinamica puterii.

*

Mariana Bafană este lector univ. dr. la Programul de studii de licență Jurnalism și la Masteratul de Relații Publice și Dezvoltare Interculturală din cadrul Facultății de Litere, Universitatea Ovidius din Constanța, unde predă studii media. În 2013, a publicat volumul „Strategii de mediatizare a discursului politic în presa regională”, la Editura Universitară din București, iar în 2020, volumul „Etică și derapaje în comunicarea publică”, la Editura Tritonic din București. În 2025, a publicat „Retorica semnelor. Puterea simbolurilor în politică, publicitate, modă, religie și sport”, tot la Editura Tritonic. Este coordonatoarea Programului de studii Jurnalism UOC și autoarea a zeci de articole științifice în baze de date naționale și internaționale, cu interes în etica discursului public, istoria presei, semiotica comunicării politice și publicitare. Din 2025, este vicepreședinta Asociației Române de Istorie a Presei.