Studenţii de la programul JURNALISM şi masteranzii de la Relaţii Publice şi Dezvoltare Interculturală au participat, la finalul săptămânii trecute, la Sesiunea de comunicări științifice a studenților şi masteranzilor, ediţia 2026, organizată de Departamentul de Limbi şi literaturi moderne şi Ştiinţele comunicării din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa (UOC). Evenimentul studenţilor de la Ştiinţe ale comunicării s-a derulat în mai multe secţiuni: Practici media, între responsabilitate editorială, creaţie şi libertate de expresie; Informare şi dezinformare în media şi comunicarea politică; Dialog şi ideologie în comunicarea publică; Expresii jurnalistice şi forme de persuasiune în sfera publică; Relaţii publice şi comunicare organizaţională şi Comunicare, criză şi alteritate culturală. Panelurile au fost moderate de cadrele didactice de la Jurnalism – conf. univ. dr. habil. Raluca Petre, lect. univ. dr. Mariana Bafană, lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu şi lect. univ. dr. Ada Codău -, care au şi coordonat demersurile ştiinţifice ale studenţilor. Alături de acestea, coordonator de lucrări a fost şi conf. univ. dr. habil. Costel Coroban.

Cercetările studenţilor şi masteranzilor de la Ştiinţe ale comunicării au abordat teme dintre cele mai diverse, de mare actualitate: EMFA (European Media Freedom Act), directiva europeană anti-SLAPP, Digital Service Act (DSA), inteligenţa artificială în conţinutul editorial şi în producţia creativă, dezinformare pe reţelele sociale, dinamica ştirii, a editorialului şi a interviului ca genuri jurnalistice în presa contemporană, populismul şi discursul urii în comunicarea politică şi diversitatea culturală. Pentru că legislaţia europeană şi cea la nivel naţional au adus, în ultimul an, modificări importante, esenţiale în munca jurnaliştilor – precum EMFA, DSA şi directiva europeană anti-SLAPP – studenţii şi masteranzii de la Ştiinţe ale comunicării UOC au abordat, în cercetările lor, şi aceste subiecte.

EMFA este o reglementare europeană, intrată în vigoare în august 2025 şi se aplică tuturor statelor membre ale UE. Este prima legislaţie comună europeană, care reglementează independenţa editorială, modul în care este alocată publicitatea de stat şi, de asemenea, ce drepturi au jurnaliştii şi redacţiile în relaţia cu platformele digitale. Un aspect important al EMFA este acela că prevede obligaţii privind transparenţa proprietăţii şi a finanţării media.

În ceea ce priveşte Digital Service Act, principalul obiectiv al acestui regulament este crearea un spaţiu digital care să respecte drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi ale consumatorilor.

Nu în ultimul rând, săptămâna trecută a intrat în vigoare directiva europeană anti-SLAPP pentru combaterea proceselor abuzive. SLAPP se referă la acţiunile în instanţă împotriva jurnaliştilor sau a organiziţiilor civice prin care diverse companii sau persoane îşi propun să îi intimideze sau chiar să-i hărţuiască în instanţă, cerându-le daune uriaşe, disproporţionate, scopul final fiind acela de a-i reduce la tăcere. Cercetările care au abordat aceste subiecte – EMFA, DSA şi directiva europeană anti-SLAPP – au fost coordonate de conf. dr. Raluca Petre, titulara cursului Politici şi reglementări media, studiat de studenţii din anul II de la programul Jurnalism. Sesiunea de comunicări a fost, şi în acest an, un bun prilej pentru studenţii şi masteranzii de la Ştiinţe ale comunicării din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa de a-şi prezenta cercetările într-un cadru în care gândirea critică, sugestiile şi dezbaterile generate îi ajută în dezvoltarea ulterioară a demersurilor lor ştiinţitice