Valeria BOBOLEA

Cati PAHONŢU

Studenţii de la programul JURNALISM din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii OVIDIUS din Constanţa (UOC) au participat, la finalul săptămânii trecute, la dezbaterea cu titlul „Dezinformarea și inteligența artificială – perspectivă europeană”. Evenimentul, organizat de UOC prin Facultatea de Istorie și Științe Politice în parteneriat cu Biroul de Legătură al Parlamentului European în România,s-a desfăşurat în Sala Senatului a UOC, a fost moderat de lect. univ. dr. Ada Codău de la programul Jurnalism şi i-a avut ca speakeri pe europarlamentarii Nicolae Ştefănuţă şi Vasile Dîncu. La dezbatere au participat aproximativ 90 de studenţi, cadre universitare, dar şi elevi de la licee din judeţul Constanţa, parte a reţelei E-Pass, precum şi Răzvan Szabo, reprezentant al Biroului de Legătură al Parlamentului European în România. Acţiunea s-a derulat sub umbrela programului UniPE – Parlamentul European în dialog cu studenţii, prin care PE îşi propune să aducă în atenţia tinerilor teme de interes european.

Conf. univ. dr. Mihaela Ivănescu, prodecana Facultăţii de Istorie și Științe Politice, gazdă a evenimentului, a subliniat, la începutul dezbaterii, dificultatea de a distinge  adevărul de manipulare, într-o perioadă în care accesul la informație e într-o perioadă de dezvoltare fără precedent. Aceasta a evidențiat atât beneficiile inteligenței artificiale, cât și riscurile asociate utilizării necontrolate a acestei. „Una dintre cele mai importante competențe ale viitorului nu va fi neapărat capacitatea noastră de a utiliza tehnologia, cât poate să rămânem umani într-o lume care din ce în ce mai mult este dominată de algoritmi”, a afirmat cadrul didactic.

„Cea mai bună apărare împotriva dezinformării este un cetățean care are spirit critic”

Participanții au avut ocazia să dialogheze cu Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, membru al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană și Vasile Dîncu, membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților din Parlamentul European şi vicepreşedinte al Comisiei Speciale pentru Scutul democraţiei europene, despre pericolele dezinformării, mecanismele de manipulare online, metode de apărare împotriva acestora și provocările generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (AI).

În intervenția sa, Nicolae Ștefănuță a atras atenția asupra modului în care inteligența artificială poate contribui la răspândirea informațiilor false și la amplificarea efectelor acestora în societate. „AI poate genera evenimente false pe care să le răspândească în mediul online și care să producă efecte reale în societate”, a declarat vicepreședintele PE. Europarlamentarul a vorbit și despre efectele pe care mediul digital le poate avea asupra sănătății mintale și asupra capacității utilizatorilor de a diferenția realitatea de conținutul manipulat.

Vasile Dîncu, profesor de sociologie în cadrul Universităţii din Bucureşti, a abordat tema din perspectivă sociologică, explicând mecanismele prin care platformele digitale influențează comportamentul utilizatorilor. Eurodeputatul a vorbit despre fenomenul FOMO (fear of missing out) și despre modul în care algoritmii platformelor sociale exploatează nevoia oamenilor de validare și de conectare. Potrivit acestuia, dezinformarea nu poate fi combătută prin restricții sau interdicții, ci prin educație și dezvoltarea spiritului critic. „Cea mai bună apărare împotriva dezinformării este un cetățean inteligent, un cetățean care are spirit critic, care se înțelege pe sine și înțelege semnificația faptelor sale din social”, a afirmat Vasile Dîncu. Europarlamentarul a atras atenția și asupra amplificării algoritmice a conținutului, considerând că uneori nu conținutul în sine este cel mai periculos, ci mecanismul prin care acesta ajunge la milioane de utilizatori.

„Obiectivul nostru trebuie să rămână acela de a forma cetățeni digitali responsabili, dispuși să ajungă la adevăr”

Lect. dr. Ada Codău a subliniat importanţa educaţiei media în lupta împotriva fenomenului dezinformării. „Obiectivul nostru trebuie să rămână acela de a forma cetățeni digitali responsabili, dispuși să ajungă la adevăr, nu dornici să colporteze cu entuziasm știri false, deep-fake-uri, bias-uri cognitive și, în principiu, o comunicare al cărei scop nu este acela de a informa, ci acela de a persuada”, a precizat aceasta. În continuare, cadrul didactic de la Ştiinţe ale comunicării UOC a declarat: „Nu presa, nu jurnaliștii, nu diverse site-uri de știri sunt principalii artizani ai dezinformării, ci milioane de conturi false, finanțate total netransparent, care împing în mod agresiv pe rețelele sociale conținut mincinos sau manipulator, care, promovat intens, ajunge să ne inunde feed-urile și să revină obsesiv”. Totodată, lect. dr. Ada Codău a declarat şi că există şi o responsabilitate individuală a fiecărui cetăţean cu privire la utilizarea şi distribuirea informaţiilor.

În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri cu europarlamentarii, studenții, elevii şi profesorii care au participat la dezbaterea de la Universitatea Ovidius au abordat subiecte precum impactul inteligenței artificiale asupra dezinformării, a proceselor electorale și a pieței muncii. În acest context, eurodeputaţii au subliniat importanţa asigurării unui echilibru între liberatea de exprimare şi protecţia drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. De asemenea, discuțiile au vizat rolul platformelor digitale în răspândirea conținutului manipulator și necesitatea unei reglementări eficiente la nivel european.

Marile companii tech și platformele sociale – lipsite de onestitate, dar disciplinate de amenzi foarte mari

Cei doi europarlamentari au fost întrebaţi şi dacă marile companii tech şi platformele de socializare cooperează onest cu autorităţile europene sau dacă doar evită sancţiunile. Nicolae Ştefănuţă, vicepreşedinte PE, a declarat că acestea nu sunt deloc de bună credinţă, în timp ce Vasile Dîncu a spus, şi el, că nu sunt oneste, fiind doar disciplinate de amenzi foarte mari şi de riscul de a fi interzise în ţările din Uniunea Europeană.

Întrebaţi de conf. univ. dr. Raluca Petre de la programul Jurnalism din cadrul UOC dacă ei personal au fost direct sau tangenţial implicaţi în elaborarea unor reglementări europene precum European Media Freedom Act, Digital Service Act şi AI Act, Vasile Dîncu şi Nicolae Ştefănuţă au declarat că nu, cel dintâi fiind, de altfel, la primul mandat în PE, iar reglementările menţionate fiind deja în curs de implementare atunci când el şi-a început mandatul. Ştefănuţă, în schimb, a afirmat că, în ceea ce-l priveşte, a insistat la Comisia Europeană pentru publicarea raportului final, integral cu privire la posibila interferenţă a TikTok în desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din România, din 2024, alegeri anulate şi, ulterior, reluate în mai 2025.

„Nu este etic ca școlile să folosească boți”

În altă ordine de idei, cei doi eurodeputaţi au fost întrebaţi cum îşi propun să diminueze valul de euroscepticism răspândit, în societate, şi prin dezinformare.Nicolae Ștefănuță a declarat că, în opinia sa, acest euroscepticism este prezent mai ales în rândul seniorilor şi că este nevoie de construirea unor „punți între generații”, posibile prin organizarea unor prin traininguri digitale adresate persoanelor în vârstă, vulnerabile pe Internet, şi prin dialoguri intergeneraționale. Pe de altă parte, Vasile Dîncu a afirmat că este un mit că acest euroscepticism ar fi caracteristic vârstnicilor şi că există şi tineri eurosceptici.

Nu mai puţin important, Nicolae Ştefănuţă şi Vasile Dîncu au fost întrebaţi de un elev al Colegiului Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanţa ce părere au despre folosirea boţilor de către instituţiile de învăţământ pentru promovarea conturilor lor de social media. Mai exact, este aceasta o practică etică? Vasile Dîncuarăspuns: „Nu este etic ca școlile să folosească boți. Ar trebui să ducem în ilegalitate folosirea boților, chiar dacă sunt cauze bune, precum promovarea unui liceu”.

Oportunități de carieră pentru tineri, la Parlamentul European

Răzvan Szabo, reprezentant al Biroului de Legătură al Parlamentului European în Romania, a prezentat, la finalul evenimentului, oportunitățile de stagiu de practică sau internship-uri oferite tinerilor de instituțiile europene. În acest context, Szabo vorbit despre Premiul Charlemagne pentru Tinerii Europeni organizat de Parlamentul European împreună cu Fundația pentru Premiul Internațional Charlemagne din Aachen, despre platforma Youth hub, precum şi despre Programul „Școli-ambasador”.A explicat, de asemenea, ce este Corpul european de solidaritate prin care se pot derula proiecte de voluntariat pe cont propriu sau în echipă, în străinătate, dar şi ce anume presupun stagiile plătite la Parlamentul European, cu o durată de 5 luni, pentru care pot aplica tinerii posesori ai unei diplome de licență.

Foto: EP România