Lucia ROZNOV

Asociația Tineretului ONU – filiala Constanța a organizat, luni, la Universitatea „Ovidius”, conferința UN at 71 – Life Below Water. Cu ocazia aniversării a 71 ani de la înființarea Națiunilor Unite, acest eveniment s-a desfășurat simultan în toate filialele Asociației Tineretului ONU din România, mai exact în București, Cluj, Iași, Constanța, Craiova și Roman. Aceste acţiuni îşi propun să atragă atenția asupra Agendei de Dezvoltare Durabilă adoptată de către Organizația Națiunilor Unite. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o agendă de acţiune pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor, a injustiţiei şi a protejării planetei până în 2030.

Evenimentul a avut-o ca invitată pe Valeria Abaza, biolog marin la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța, care a ținut un discurs pe tema „Marea Neagră – Provocări actuale”, concentrat pe gestionarea durabilă și protejarea ecosistemelor marine pentru a evita efectele negative semnificative, pe prevenirea și reducerea poluării marine de toate tipurile, îndeosebi cele provenite de la activitățile terestre, inclusiv resturi marine și poluare cu nutrienți. 

Convalescenţa Mării Negre – subiect transfrontalier

 Potrivit explicaţiilor biologului Valeria Abaza, Marea Neagră se confruntă cu o multitudine de dificultăți legate de mediu. Marele afluent care cauzează o serie de probleme este Dunărea, ce adună de pe continent multiple substanțe care îmbogățesc ulterior marea cu nutrienți, nutrienţi ce duc la o creștere accelerată a algelor și a altor forme vegetale, rezultând o perturbare nedorită a echilibrului organismelor prezente în apă și a calității acesteia din urmă.

Hidrocarburile petroliere sunt principalii poluatori ai Mării Negre, având în vedere că se transportă cantități mari de petrol în rețeaua de porturi importante din acest spațiu. Practica spălării tancurilor petroliere a condus la deversarea de mari cantităţi de țiței în mare. Pe lângă asta, accidentul ecologic din Marea Neagră, din 2007, atunci când o furtună a rupt în două un petrolier rusesc în zona strâmtorii Kerci, a avut efecte devastatoare: fauna maritimă a fost afectată, provocând dispariția unor specii rare.

La nivelul Mării Negre nu s-au sesizat modificări climatice majore. Datele statistice colectate de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” arată că mediile de temperatură au crescut doar cu unu-două grade Celsius în ultimii 50 ani. „În ultimii 15 ani a avut loc o oarecare refacere a mediului, există un echilibru foarte fragil, dacă ceva nu merge bine în sistem, totul se duce de râpă. Marea Neagră se află într-o perioadă de convalescență de 15 ani”, a mărturisit biologul marin Valeria Abaza,.

Problemele de mediu din Marea Neagră trebuie să fie discutate la nivelul mai multor țări, deoarece acestea sunt transfrontaliere, marea neavând granițe. Soluția ideală constă în luarea unor măsuri ce nu ar afecta ecosistemul şi care să nu aducă nici pierderea bunăstării umane. Drept urmare, guvernele celor șase țări din bazinul Mării Negre (Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina) au semnat la București, în 1992, Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva Poluării, ce prevede necesitatea de a lua măsuri preventive în cazul activităților ce ar putea crește pericolul amenințărilor la adresa sănătății umane, a resurselor vii și a ecosistemelor marine.

Lucia ROZNOV este studentă în anul II la Specializarea Jurnalism