De la Sulmona, la Tomis, două mii de ani de literatură. Despre dublul exil al poetului Ovidius

Ada CODĂU

Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa (UOC) a organizat, în prima zi a Săptămânii Ovidius, o masă rotundă menită să-l comemoreze pe poetul Ovidius. Evenimentul intitulat, sugestiv, Publius Ovidius Naso. De la Sulmona, la Tomis, două mii de ani de literatură s-a desfăşurat la Muzeul de Artă din Constanţa, gazdă fiind directorul instituţiei, reputatul critic şi istoric de artă Doina Păuleanu. La această masă rotundă – moderată de prof. univ. dr. Cristina Tamaş, decanul Facultăţii de Litere, şi conf. univ. dr. Florentina Nicolae, latinist, prodecanul Facultăţii de Litere a UOC – au participat prof. univ. dr. Traian Diaconescu (Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi), prof. univ. dr. Florica Bechet şi prof. univ. dr. Ioana Costa (Universitatea din Bucureşti), conf. univ. dr. Valy Ceia (Universitatea de Vest din Timişoara), şi conf. univ. dr. Ştefan Cucu (UOC).

Prodecanul Facultăţii de Litere a declarat că masa rotundă „«De la Sulmona, la Tomis, două mii de ani de literatură» a fost unul dintre evenimentele ştiinţifice care au marcat începutul Săptămânii Ovidius, încadrată în Anul omagial Ovidius”. „Fiecare dintre aceşti invitaţi a urmărit o micropaletă tematică din care noi am acoperit mai multe aspecte legate de viaţa şi de opera lui Ovidius. Au fost abordate teme de sorginte ovidiană, s-a vorbit despre lirica începutului, despre lirica de dragoste, despre cea a exilului, despre lirica epistolară, despre «Metamorfoze»”, a precizat conf. univ. dr. Florentina Nicolae.

Decanul Facultăţii de Litere, prof. univ. dr. Cristina Tamaş, a ţinut să menţioneze că, în opinia sa, istoria Constanţei poartă, fără îndoială, amprenta paşilor poetului Ovidius, „ca o emblemă a împletirii artei poetice cu frumuseţea mării”.„Ovidius a fost primul mare poet adevărat din acest spaţiu în care şi-a petrecut, din păcate, ultimii opt ani din viaţă. La Ovidius a existat un dublu exil: pe de o parte, exilul interior, care l-a marcat profund, pe de alta, acest exil exterior, care îl separa de viaţa de la Roma”. Prof. univ. dr. Cristina Tamaş a adăugat că o dovadă a faptului că poetul este încă foarte prezent în conştiinţa contemporană este chiar seria de manifestări dedicate acestuia în Săptămâna Ovidius şi, in extenso, în Anul omagial Ovidius.

În acelaşi context, decanul Facultăţii de Litere a UOC a vorbit nu doar despre viaţa şi creaţia poetului relocat la malul Pontului Euxin, dar şi despre modul în care alţi scriitori s-au raportat la Ovidius. Prof. univ. dr. Cristina Tamaş i-a amintit aici pe Vasile Alecsandri, pe Grigore Sălceanu şi pe dramaturgul contemporan Viorel Savin, cu piesa „Bucuria de a fi îndurerat la Tomis”, piesă-lectură în viziunea artistului Liviu Manolache, care a fost prezentată la Teatrul de Stat Constanţa în luna martie. În viziunea dramaturgului Viorel Savin, poetul latin care locuise la Roma şi care avusese privilegiul de a trăi în epoca lui Augustus şi a faimosului Mecenas, protectori ai artelor, va fi nevoit să înveţe, la Tomis, lecţia izolării şi spaima singurătăţii, fiind totodată pus în situaţia de a scrie despre tristeţe, despre nostalgia pământului natal şi despre valenţele cuvântului dor.

Nu mai puţin important, decanul Facultăţii de Litere l-a amintit şi pe Vintilă Horia cu al său roman „Dumnezeu s-a născut în exil”, dar şi pe regretatul critic, prozator, poet şi eseist Marin Mincu, unul dintre fondatorii Universităţii Ovidius, care a scris „Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu”. „Şi Marin Mincu a simţit această stare a exilului interior şi tocmai de aceea reuşeşte să se identifice cu personajul, cu poetul Ovidius. Pragul dintre viaţa reală şi ficţiune în ceea ce îl priveşte pe Ovidiu ca poet, respectiv ca personaj este foarte subţire”, a apreciat prof. univ. dr. Cristina Tamaş.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.