Specializarea Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa (UOC) a organizat, sâmbătă, 6 mai, sesiunea de comunicări ştiinţifice a studenţilor „Strategii de comunicare şi producţie creativă în era digitală. Abordări pragmatice, analitice şi reflexive”. Evenimentul face parte din sesiunea ştiinţifică a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor Facultăţii de Litere. Ca un element de noutate, în sesiunea de comunicări a Specializării Jurnalism ediţia 2017 a fost introdus panelul „Constanţa: viitorul oraşului, oraşul viitorului” – O simulare de campanie de conştientizare a politicilor publice locale, europene şi internaţionale referitoare la oraşul inteligent (smart city), la care a participat primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, aflat pentru prima dată la un eveniment de acest gen. Edilul-şef a avut un dialog direct cu studenţii şi cadrele didactice ale specializării, dând astfel naştere unui autentic spaţiu de dezbatere şi gândire critică.
Sesiunea de comunicării ştiinţifice a inclus două secţiuni: „Modele de comunicare, organizare şi producţie creativă” şi „Evoluţii ale sferei publice în timpul crizelor societale”. La eveniment au participat studenţii şi absolvenţii specializării, coordonaţi de cadrele didactice – prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu, conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, conf. univ. dr. Raluca Petre, lect. univ. dr. Mariana Tocia, asist. univ. dr. Ada Codău, drd. Valentin Vanghelescu, purtătorul de cuvânt al UOC, drd. Adelina Tocitu, drd. Monica Daniela Coroiu. În acest context, studenţii şi absolvenţii UOC au susţinut o serie de lucrări ştiinţifice pe teme de actualitate dintre cele mai variante şi interesante, dând astfel naştere unui autentic spaţiu de dezbatere şi gândire critică. Subiectele abordate de tinerii jurnalişti în cercetările lor au variat de la cultura organizaţională a marilor televiziuni din România, analize comparative între sistemul de radio public şi cel comercial, dimensiunea etică a satirei politice, la strategiile de comunicare în publicitatea de tip infotainment, blogul de modă în contextul virtual, conceptul de fake-news, Brexit, atacurile teroriste de la Paris, Bruxelles, Nisa, Berlin, alegerile din Statele Unite ale Americii şi protestele care au avut loc, în România, în urma adoptării celebrei Ordonanţe 13. De remarcat este că atmosfera a fost una degajată, inspiraţională şi creativă, lipsită de încorsetarea specifică acestui gen de evenimente, fără însă ca rigoarea academică să lipsească.
„Constanţa: viitorul oraşului, oraşul viitorului”
În cadrul panelului „Constanţa: viitorul oraşului, oraşul viitorului” – O simulare de campanie de conştientizare a politicilor publice locale, europene şi internaţionale referitoare la oraşul inteligent (smart city), panel conceput de prof. univ. dr. Ana Maria Munteanu, studenţii au lucrat în echipă, prezentând modele internaţionale de succes privind implementarea conceptului smart city (Barcelona, Amsterdam etc.), dar propunând totodată idei creative pentru ca oraşul lor să îşi urmeze drumul către dimensiunea smart city. Astfel, studenţii au abordat problema guvernanţei locale inteligente, a spaţiilor verzi, a mijloacelor de transport în comun. Bref, au vorbit despre o infrastructură smart, de care Constanţa are, evident, atâta nevoie, din perspectiva lor.
Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, a vorbit despre relaţia personală cu smart city, concept despre care a auzit, prima dată, la un eveniment organizat de Banca Mondială, în 2010. În această ordine de idei, primarul s-a arătat foarte deschis la propunerilor studenţilor Specializării Jurnalism, expunându-le totodată o perspectivă realistă asupra Constanţei. Este relevant, în acest sens, faptul că municipiul Constanţa este, la ora actuală, oraşul cu cel mai ridicat indice de motorizare din România, aspect pe undeva firesc, pentru că vorbim despre un oraş care, susţine edilul-şef, atrage trafic, fiind poartă de intrare şi de ieşire pentru foarte multe produse. Aceasta nu înseamnă însă că oraşul nu poate să aspire la statutul de smart city, din contră. De asemenea, Făgădău a precizat şi că, în prezent, un oraş care intenţionează să ajungă la statutul de smart city este evaluat în funcţie de 90 de repere.
În opinia primarului – interesat în primul rând de oameni – ceea ce îi lipseşte Constanţei este atitudinea, dar şi implicarea, deşi a remarcat, în sensul acesta, o creştere a numărului celor care vor să schimbe în bine oraşul. Decebal Făgădău a subliniat importanţa folosirii corecte şi raţionale a resurselor şi a amintit punctele tari ale Constanţei: istoria, poziţia geo-strategică (graniţă UE şi NATO), moştenirea culturală şi oamenii. El a situat paradoxurile la graniţa dintre bine şi rău, în sensul în care paradoxurile Constanţei pot acţiona în ambele direcţii.
Evenimentul a dat naştere unui dialog natural şi provocator între studenţii Specializării Jurnalism şi primar, dialog ce a generat, fără îndoială, o piaţă de idei creative, dar cu mare potenţial de implementare.