Cadrele didactice de la Științele comunicării  – programul de studii de licență JURNALISM și programul de studii masterale RELAȚII PUBLICE ȘI DEZVOLTARE INTERCULTURALĂ – din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța au publicat noi cercetări în cel mai recent număr al Analelor UOC – Seria Filologie. Este vorba despre volumul XXXII, 2/2021, coordonat de conf. univ. dr. Estella Ciobanu de la Departamentul de Limbi și literaturi moderne și Științele comunicării, volum ce reunește, în paginile sale, cercetări din mai multe zone: Studii media, Studii literare și culturale, Lingvistică și didactică, dar și recenzii.

Articolele semnate de membrii echipei de la Științele comunicării UOC apar în secțiunea Studii media a publicației. Conf. univ. dr. Raluca Petre, coordonatorul programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală, publică, în acest număr al revistei, articolul The Romanian Public Service Media Sector and Its Stakeholders: An Overview (Sectorul Serviciului public de media din România și părțile implicate: O prezentare generală). Potrivit autoarei, cercetarea sa constă într-o analiză instituțională bazată pe părțile implicate a unui sector media de serviciu național, cu scopul de a înțelege complexitatea acestuia, dar și pentru a explora oportunitățile realiste ale acestuia de a deveni hub de producție creativă și de cetățenie. „Nu se poate impune jurnalism de calitate acolo unde nu există cerere pe piață pentru el și cu greu se poate inventa societatea civilă în zone în care aceasta nu a existat”, susține conf. univ. dr. Raluca Petre, în articolul său. Totodată, aceasta menționează că „este cel puțin imaginabil să ne imaginăm guvernare democratică, pluralism, o agendă de interes public și distracție într-un sistem media durabil de serviciu public. Pentru a explora limitele și oportunitățile unui anumit sector media de serviciu public, întreprind o analiză a părților implicate din sectorul public de media din România, pornind de la părțile interesate internaționale, trecând la cele naționale, până la grupurile interne de influență. Acest tip de abordare permite o analiză realistă a funcționării și dinamicii unui sector, oferind spațiu tuturor părților implicate și aducând o perspectivă punctuală asupra obiectului de studiu”.

Lect. univ. dr. Mariana Bafană, coordonatorul Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a UOC, semnează, în acest număr al Analelor, alături de Ioana Ioniță, absolventă a Specializării Jurnalism și masterandă la SNSPA București, cercetarea Disinformation and Online Identity Theft through False Accounts on Social Networks (Dezinformare și furt de identitate online prin intermediul conturilor false de pe relețelele de socializare). Cercetarea celor două autoare urmărește amploarea fenomenului de furt de identitate de pe rețelele de socializare sau modul în care utilizatorii devin creatori de conținut fals prin intermediul conturilor clonate, în scop privat sau comercial. Ipoteza cercetării este următoarea: „cu cât conturile false se vând mai bine și creatorii de conținut fals sunt greu de identificat de autoritățile competente, cu atât mecanismului economic din spațiul virtual va permite clonarea de conturi, în ciuda reglementărilor actuale”, susțin lect. univ. dr. Mariana Bafană și Ioana Ioniță. Studiul de caz din cercetarea celor două autoare „este reprezentat de rezultatele unui chestionar aplicat, în anul 2020, utilizatorilor de pe rețelele de socializare, și ale unor interviuri cu creatori de conturi și conținut false sau preluate. Centralizarea răspunsurilor arată exploatarea ilegală a datelor altor persoane, amplificarea colectării și diseminării datelor prin complexitatea și permisivitatea tehnologiei, modificarea electronică a imaginilor postate, iresponsabilitatea creatorilor de conturi false, elemente care determină influența și dezinformarea asupra celorlalți utilizatori”.

Lect. univ. dr. Ada Codău este prezentă, în paginile revistei, cu articolul The Construction of Gender Identity in Romania, in the Press Dedicated to Women. Case Study: Elle Magazine (Construcția identității de gen în România, în presa dedicată femeilor. Studiu de caz: revista „Elle”). În articolul său, care este un studiu exploratoriu, autoarea studiază o revistă dedicată femeilor din punct de vedere al acoperirii subiectelor de țin de construcția identității de gen în România. Mai exact, cercetarea își propune să observe în ce fel poate o publicație de acest gen să contribuie la (re)definirea imaginii reprezentanților comunității LGBTQ din România, devenind astfel un agent de schimbare socială într-o societate patriarhală, tradiționalistă și încă profund conservatoare. „Textele jurnalistice analizate sunt publicate de-a lungul anului 2018, iar perioada aleasă pentru cercetare nu este deloc întâmplătoare, în 2018, în România, fiind organizat ceea ce în mentalul colectiv a rămas drept referendumul pentru definirea familiei, demers care a urmărit interzicerea, prin Constituției, a dreptului de a se căsători al persoanelor de același sex, demers invalidat de cetățenii cu drept de vot”, a explicat lect. univ. dr. Ada Codău.

În același număr al revistei, lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu publică cercetarea Fact-checking Discipline in the Digital Information Ecosystem: A Romanian Perspective (Disciplina verificării faptelor în ecosistemul informational digital: o perspectivă românească). „Cercetarea de față este un demers exploratoriu prin care investigăm cum se structurează un site specializat în fact-checking într-un ecosistem media «lichid» și dacă această instituționalizare urmărește o misiune jurnalistică. Pentru a înțelege fenomenul în contextul românesc, am ales ca studiu de caz site-ul factual.ro. Astfel, ne propunem, pornind de la tipologiile identificate în literatura de specialitate, să observăm specificul platformei, analizând următoarele dimensiuni: documentele programatice, forma de organizare și echipa, modelul de business, metodologia de verificare a informațiilor, impactul verificărilor realizate în media digitală din România, dar și alte inițiative care urmăresc combaterea dezinformării precum Dignitas, Verificat AFP/ Fact Check AFP, Check Media, Facts, not fake – Euractiv, Veridica, True Story Project, Anti Fake, Misreport, Rubrika”, susține autorul.

Lect. univ. dr. Costel Coroban semnează, în cel mai recent număr al Analelor UOC – Seria Filologie, alături de Andrada Munteanu, absolventă a Specializării Jurnalism, în prezent masterandă la programul Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul UOC, articolul Aspects of Eco-Identity in the Recent History of Protests in Romania (Aspecte ale eco-identității în istoria recentă a protestelor din România). Potrivit autorilor, studiul lor pornește de la dezbaterea ideatică lansată de Michel Foucault prin afirmarea teoriei „bioputerii” în Surveiller et punir (1975), prin care a arătat că „dominarea” în societate se exercită din ce în ce mai mult nu prin reglementări, ci prin controlul exercitat asupra corpului. Lucrarea celor doi autori aduce în prim plan perspectiva identității ecologice în urma unor evenimente precum protestele ecologice care au avut loc în ultimul deceniu în România. „Dezvoltarea eco-identității este o noutate în România și este puțin dezvoltată la nivel teoretic la noi. Cu toate acestea, conceptul de eco-identitate este un subiect popular și important atât la nivel național, cât și internațional. Abordarea comparativă istorică este utilizată pentru a aplica teoriile percepției riscului ecologic în situații precum protestele împotriva Roșia Montană Gold Corporation sau protestele spontane împotriva Chevron la Pungești. O concluzie a studiului este că, în unele cazuri, străinul este privit din două perspective de către români. În primul rând, ca ghid și pionier în dezvoltarea eco-turismului și, în al doilea rând, ca exploatator”, explică lect. univ. dr. Costel Coroban și Andrada Munteanu.