,,Există și o speranță: aceea că vremurile acestea tulburi nu pot dura veșnic”

 de Ana POPA

Originară din Republica Moldova, Sabina Volcov este studentă în anul I la Universitatea Tehnică din Cluj. Îngrijorată de o eventuală escaladare a războiului din Ucraina, Sabina s-a întors, la finalul săptămânii trecute, acasă, la Chișinău, pentru a-și vizita familia. Aceasta a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări legate de situația refugiaților ucraineni din Chișinău și despre ceea ce simte o tânără studentă basarabeancă în acest context tragic.

Ana POPA: Cum s-au mobilizat autoritățile și societatea civilă din Chișinău în ceea ce îi privește pe refugiații ucraineni?

Sabina VOLCOV: Pot să fiu mândră de modul în care fluxul de refugiați ucraineni este gestionat de autoritățile locale și de societatea civilă din Chișinău. Încă din prima zi a invaziei Ucrainei de către Rusia, cetățenii moldoveni care lucrează sau trăiesc peste hotare și-au oferit locuințele refugiaților fie cu chirie, pentru un preț redus, fie chiar gratis. De asemenea, voluntarii s-au deplasat la frontiera cu Ucraina pentru a acorda servicii de traducere, servicii medicale, pentru a oferi apă și mâncare, iar autoritățile au început să organizeze centre de plasament pentru aceștia. Oamenii din Republica Moldova sunt foarte solidari cu vecinii lor.

  1. P.: Câți cetățeni ucraineni au ajuns, până acum, în Chișinău?

S. V.: Conform celor mai recente statistici oficiale, în Republica Moldova au ajuns în total peste 130.000 de cetățeni ucraineni. Doar în intervalul orar 20:00 (4 martie) și 08:00 (5 martie), frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova a fost traversată de 10.330 de ucraineni. Din păcate, nu există informații de ultimă oră despre numărul exact de refugiați care se află în Chișinău, dar potrivit primarului Capitalei, aici s-ar afla aproximativ 90% din totalul cetățenilor care au fost nevoiți să fugă din calea războiului.

  1. P.: Câte centre au fost puse la dispoziția cetățenilor ucraineni pentru cazare, în Chișinău? Cum sunt acestea organizate?

S. V.: La momentul actual, în Chișinău funcționează cinci astfel de centre, dintre care unul este și de triere, și de cazare, cu o capacitate de peste 1.200 de persoane. Însă capacitatea acestora începe să fie depășită, de aceea unii refugiați sunt mutați în alte localități din Republica Moldova sau în centrele din alte țări. Urmează să fie deschise și alte centre de cazare. Toate eforturile centrelor de plasament și alte voluntarilor sunt coordonate de Centrul Unic pentru Gestionare a Crizei. În cadrul centrelor deja deschise, refugiații ucraineni sunt înregistrați, apoi li se distribuie pături, perne, haine, mâncare și produse de igienă. De exemplu, chiar noaptea trecută (n. r. 4 martie), Manejul de Atletică Ușoară a găzduit 600 de cetățeni ucraineni. De asemenea, copiii refugiaților pot merge la școlile și grădinițele din Chișinău. Până acum au putut fi înscriși 99 de copii în școli și 19, în grădinițe.

  1. P.: Care era atmosfera din incinta centrului pentru refugiați la care ai fost tu?

S. V.: Accesul străinilor pe teritoriul centrului de triere și cazare Moldexpo nu a fost permis, însă, chiar și așa, am putut să observ atmosfera de acolo. Pot spune că era asemănătoare cu începutul friguros al acestei primăveri. În aer se simțea tensiunea, o tensiune provocată de știrile transmise din Ucraina, dar există și o speranță: aceea că vremurile acestea tulburi nu pot dura veșnic.

  1. P.: Care era starea emoțională a mamelor și a copiilor care au trebuit să fugă din calea războiului?

S. V.: Pe chipurile persoanelor pe care le-am observat în apropierea centrului erau evidente disperarea și anxietatea. Cred că mamele încercau să ascundă asta pentru a nu-și îngrijora copiii, încercau să rămână optimiste și încrezătoare în președintele Zelenskiy și armata ucraineană. În ochii copiilor se putea vedea o sclipire atunci când mamele le spuneau ,,Уже очень скоро вернёмся домой” – În curând o să ne întoarcem acasă.

  1. P.: Erau persoane care au solicitat azil sau oamenii doreau să plece mai departe spre vestul Europei?

S. V.: Da, erau și refugiați care solicită azil, dar și oameni aflați în tranzit. Trecerea din Ucraina în Republica Moldova s-a făcut doar în baza documentelor de identitate, cu condiția de a cumpăra cartea verde pentru mașină în 24 de ore. De asemenea, intrarea în țară s-a putut efectua și fără Certificat COVID, cetățenii ucraineni fiind testați pe loc. Refugiații pot solicita verbal azil, chiar în momentul trecerii vămii sau în termen de maximum 90 de zile de la sosirea lor în Republica Moldova. Aceleași condiții sunt valabile și pentru traversarea frontierei dintre România și Republica Moldova, în cazul în care refugiații doresc să plece mai departe spre vestul Europei. Chiar ieri (n. r. 4 martie) a fost organizat un transport spre Bacău, de la centrul Moldexpo.

  1. P.: Ce părere ai tu, ca cetățean al Republicii Moldova, despre invazia Ucrainei de către Rusia?  

S. V.: Eu sunt împotriva războiului, condamn acest război. Mă întreb dacă, într-adevăr, nu a existat vreun mod de a soluționa conflictul ruso-ucrainean pe cale pașnică. Sper că războiul va lua sfârșit în curând, conflictul rezolvându-se pe cale diplomatică, pentru a se evita pierderea vieților a și mai multor oameni nevinovați.

  1. P.: Îți este frică? Te temi pentru țara ta?

S. V.: Da, și nu doar din cauza unei potențiale amenințări militare sau nucleare. Mi-e frică, mai ales, de consecințele sociale și cele economice pe termen lung care ne vor afecta. Deja încep să se resimtă în prețurile carburanților și ale facturilor la electricitate, gaz, apă și din punct de vedere al nivelului de trai al cetățenilor din Republica Moldova și Ucraina. Eventual, criza economică se va ameliora, dar ce se va întâmpla cu generația copiilor care au trăit la o vârstă atât de fragedă terorile războiului?!?

  1. P.: Există propagandă pro-Putin în Republica Moldova?

S. V.: Mai mult în regiunea estică, aflată în apropiere de Transnistria. E prezentă, mai ales, pe rețelele de socializare și la televizor. Sunt foarte multe știri și emisiuni pe canalele controlate de persoane care îl susțin pe Putin. Îi prezintă pe ucraineni într-o lumină proastă sau încearcă să justifice motivul pentru care Putin a declanșat războiul în Ucraina.  

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.