Studenții Specializării Jurnalism și masteranzi de la programul Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Universității ,,Ovidius” din Constanța (UOC) au participat, la finalul săptămânii trecute, la un masterclass Superscrieri susținut de Fundația Friends for Friends (FFFF) și avându-l ca invitat pe Dragoș Stanca, președintele Biroului Român de Audit Transmedia, investitor și acționar majoritar al rețelei media și agenției Thinkdigital. Masterclass-ul a fost moderat de Vlad Tăușance, iar la eveniment au participat, alături de studenți și masteranzi, cadre didactice de la Științe ale comunicării – conf. univ. dr. Raluca Petre, lect. univ. dr. Ada Codău, lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu -, prodecanul Facultății de Istorie și Științe politice a UOC, conf. univ. dr. Daniel Citirigă, Alexandra Cantor, directorul executiv al Fundației Friends for Friends, Zenaida Tătaru, managerul de proiecte Superscrieri de la FFFF, precum și tineri ziariști, studenți sau absolvenți ai Specializării Jurnalism UOC.

Masterclass-ul de la Constanța face parte din seria de evenimente organizate în cadrul competiției de jurnalism narativ Superscrieri. Noutatea acestei ediții a concursului o reprezintă introducerea categoriei „presă locală”, organizarea masterclass-ului dedicat importanței presei locale, în cinci centre universitare din țară, fiind în sine o premieră. Universitatea „Ovidius” din Constanța, prin Specializarea Jurnalism, a intrat astfel în circuitul universităților partenere ale Superscrieri.

Evenimentul de vineri, de la UOC, a debutat cu proiecția filmului ,,Spotlight”, premiat la Oscar, proiecție urmată de o discuție despre importanța presei locale în vremurile actuale. ,,Spotlight” are la bază o investigație despre abuzurile sexuale ale preoților pedofili din Boston, condusă de jurnalistul Walter Robinson, investigație ce i-a adus acestuia Premiul Pulitzer, în 2003. Participanții la eveniment au putut să asculte și mesajul video al lui Walter Robinson, care a subliniat faptul că nicio societate democratică nu poate funcționa fără o presă independentă. Jurnalistul a dat drept exemplu situația critică a presei din Rusia, care a fost redusă la tăcere în contextul războiului cu Ucraina și care ar fi putut să reprezinte o amenințare pentru liderul de la Kremlin, dacă și-ar fi continuat liber activitatea. Tot în discursul său, Walter Robinson a pus accentul pe importanța presei locale, precizând că, fără presa locală, cetățenii nu ar avea cum să cunoască adevărul și nici dacă deciziile lor sunt sau nu cele corecte. „Jurnalismul vostru face posibil ca cetățenii să afle adevărul. Ne dă speranța că nicăieri nu va mai exista un Putin. Ne rugăm pentru asta”, a declarat câștigătorul prestigiosului Premiu Pulitzer.

„Una dintre problemele din presă este nivelul mare de șantabilitate”

Dezbaterea de după vizionarea filmului ,,Spotlight” s-a concentrat pe starea actuală a presei, în general, și a presei locale, în special. Este sau nu presa locală sustenabilă? Atunci când nu este sustenabilă, cât de mult riscă să nu mai servească interesul public și să devină ceea ce Dragoș Stanca a numit brelocul unui mogul local? Sunt câteva aspecte care au animat discuțiile din cadrul masterclass-ului Superscrieri. Fără pretenția de a pune un diagnostic definitiv, incontestabil, invitatul Superscrieri de la Constanța a făcut, totuși, o analiză lucidă a presei: „Una dintre problemele din presă este nivelul mare de șantabilitate. Fără banii corecți, orice instituție de presă riscă să devină brelocul unui mogul local”.

,,Parcursul presei locale în aceste două decenii și parcursul presei în general a fost extrem de tumultos. Este în continuare într-o zonă destul de dificilă. Trăim o perioadă plină de evenimente”, a adăugat Stanca, în contextul masterclass-ului Superscrieri. Acesta a explicat care sunt cele două mari elemente de tip disruption care au avut un impact uriaș asupra presei din România, și anume criza economică al cărei debut a fost în 2008-2009, și care a dus la o scădere dramatică a veniturilor presei din publicitate, și explozia Facebook și Google. În perioada crizei economice, presa locală, susține Stanca, „rămăsese la cheremul partidelor locale”. „Veniturile totale din publictate în media și-au revenit la nivelul de dinainte de criză abia în 2021”, a declarat acționarul agenției Thinkdigital.

Un alt subiect abordat a fost cel legat de tendința pe care o au, uneori, unii dintre jurnaliști, anume aceea de a-și face idoli din diverse persoane publice, îndeosebi politicieni. Dragoș Stanca a dat, aici, exemplul fostului președinte Traian Băsescu. „România are această apetență pentru tătuci sau pentru oameni outside the box”, a declarat acesta. Un caz similar de idolatrie din partea presei, dar nu numai a existat și în Constanța, vreme de 15 ani, iar subiectul acestei idolatrii a fost fostul primar Radu Mazăre. Ca fondator al mai multor publicații locale, Dragoș Stanca le-a povestit studenților de la Jurnalism și masteranzilor de la programul Relații publice despre intenția sa de a lansa o publicație și la Constanța, lucru considerat de el imposibil pe vremea fostei administrații locale și judenețe PSD: „Nu am putut lansa un ziar la Constanța pentru că trebuia să pupăm inelul domnului Mazăre și inelul domnului Strutinsky”, a declarat președintele BRAT.

„Noi avem presa pe care ne-o permitem ca societate”

Poate că cea mai interesantă parte a masterclass-ului Superscriei a fost aceea în care invitații și participanții la eveniment au discutat despre păstrarea unui ecosistem de presă care să servească interesul public fiind, în același timp, sustenabil. Dragoș Stanca a subliniat că, din punctul său de vedere, este o ipocrizie să credem că presa poate fi sustenabilă strict prin materiale jurnalistice care servesc doar interesul public și care sunt în integralitatea lor de calitate. În acest sens, el a menționat că presa are nevoie, uneori, și de diverstisment pentru a face audiență, pentru că, susține acesta, din păcate, și conținutul controversat produce revenue. Din acest punct de vedere, Stanca a declarat că există, într-adevăr, o incompatibilitate între ceea ce este corect jurnalistic din punct de vedere al interesului public și al criteriilor etice și ceea ce se cere din punct de vedere al ecosistemului publicitar, al ceea ce este plătit și al ceea ce se consideră că „face trafic”. „Este important, pe termen lung, ca presa locală să existe. Dar nu poți supraviețui fără audiență. Noi avem presa pe care ne-o permitem ca societate”, a mai declarat Dragoș Stanca.

Președintele Biroului Român de Audit Transmedia a dat și un exemplu de inițiativă de calitate în peisajul de presă din România, anume echipa de la Recorder.ro: „Vedem un refresh al presei în ultima vreme. Presa independentă se remarcă. Recorder e driven by talent, e un bun exemplu de instituție media care urmează un alt model: bani din donații și proiecte, grant-uri”.

,,De jos în sus se pot revolva lucrurile”

Și moderatorul masterclass-ului, Vlad Tăușance, manager de dezvoltare la Fundația Friends for Friends, a subliniat, în cadrul evenimentului, importanța presei locale: ,,E o ocazie bună să scoatem în evidență, să le mulțumim oamenilor ăstora și să punem un pic reflectorul pe presa locală. Presa locală poate să schimbe lumea. Spotlight  este un film despre ce poate – până la urmă – să facă un ziar local fără o putere gigantică”, a declarat Tăușance.

 În această ordine de idei, Dragoș Stanca a insistat asupra importanței susținerii presei în comunitățile locale, susținere care, în opinia sa, poate avea loc educând publicul să doneze și implementând un sistem de subvenții pentru presă, care, însă, să nu afecteze conținutul editorial. „Responsabilitatea editorială există. Jurnalistul nu este un artist stradal care cântă pe placul celor care trec prin fața lui ca să-i arunce bani în pălărie”, a declarat Stanca, precizând, totodată, că jurnaliștii trebuie să scrie despre realitate chiar și atunci când cititorilor nu le place în mod deosebit această realitate, poate mai tristă, poate mai greu de digerat uneori. Pentru ca jurnaliștii să-și facă onest meseria în continuare, societatea – la rândul său – trebuie să consume presă de calitate. Este, evident, o relație de interdependeță.

Masterclass-ul Superscrieri s-a încheiat într-o atmosferă optimistă în ceea ce privește relevanța presei locale. Potrivit lui Dragoș Stanca, în conformitate cu cele mai recente date BRAT, 6,2 milioane de români – adică 42% din populația României – cu vârsta între 14 și 74 de ani sunt interesați mult sau foarte mult de presa locală. „De jos în sus se pot revolva lucrurile. Autoritățile trebuie să înțeleagă importanța informării de interes public în presa locală”, a adăugat președintele BRAT.

La finalul evenimentului, studenții și masteranzii care au participat la primul masterclass Superscrieri de la Constanța s-au declarat încântați de discuțiile privind relevanța, puterea presei locale, precum și de faptul că dialogul a fost unul liber, chiar și atunci când invitatul și moderatorul, pe de o parte, și publicul, de cealaltă parte, nu au fost mereu de acord. Cu toate acestea, schimbul de idei s-a dovedit a fi benefic pentru studenții în domeniul Științe ale comunicării.