Alexandra VECHIU

Poate suna clișeic, dar întotdeauna mi-a plăcut Constanța. Am fost atrasă de acest oraș încă dinainte să-l vizitez. Doar pentru că aici se află marea. Iar eu iubesc marea din simplul fapt că mă liniștește și mă inspiră. Am știut că am făcut alegerea corectă în momentul în care m-am înscris la Jurnalism și, odată ajunsă în oraș, am fost entuziasmată la gândul că voi petrece cel puțin trei ani aici. Într-adevăr, speram la începerea primului an universitar în format fizic, dar știam că mă voi descurca la fel de bine și în online. Însă ideea de a cunoaște oameni noi și înlocuirea întrebării „Ce ore avem azi?” cu „Ce curs avem acum?” îmi surâdea.

Vestea că vom începe cursurile în format fizic a fost neașteptată pentru majoritatea studenților. Deși am fost surprinsă, simțeam că sunt mai aproape cu un pas de idealul meu, de ceea ce mi-am propus. Îmi plac schimbările, îmi place să descopăr, capăt (și) mai multă încredere în mine atunci când înfrunt necunoscutul. Provocările mă fac să simt că îmi împrospătez stilul de viață și viziunea asupra lumii. Firește, nu este cel mai comod sentiment să știi că pleci de-acasă. Însă, cumva mi-a fost mai ușor pentru că și în cei patru ani de liceu am locuit în chirie. Acum, diferența este că distanța de casă este de 170 de kilometri, nu de doar 90, așa cum eram obișnuită.

Studenția în alt oraș, departe de tot ceea ce înseamnă sprijinul familiei, mă responsabilizează, pentru că devin parțial independentă. Învăț să gândesc mai organizat decât o făceam înainte, învăț să-mi păstrez calmul în diverse situații și-mi însușesc abilități noi. Pe scurt, mă maturizez. Trăiesc ceea ce m-am așteptat să trăiesc și m-am adaptat la fel de rapid cum îmi imaginam. Colegii s-au dovedit a fi mai prietenoși decât în mediul virtual. Pare că împreună formăm un colectiv unit. Încep să cunosc în detaliu orașul. Evident, am fost pe plajă și m-am convins că studenția în Constanța face ca despărțirea de familie să nu fie una atât de dureroasă. Am reușit să ies din monotonia și rutina mea zilnică, regăsindu-mă aici. Mi-am pus cu grijă în bagaj dorul de mamă, de tată și soră și mi-am dat voie să trăiesc acest nou început plină de optimism.

„Viața la cămin este frumoasă, plină de experiențe noi și oameni plăcuți”

Ca să înțelegeți mai bine ce anume înseamnă studenția în alt oraș pentru unii tineri, am stat de vorbă cu mai mulți studenți de la Universitatea „Ovidius” din Constanța (UOC).

Adrian Anton, originar din Tulcea, student în anul I la Specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a UOC a declarat: „Adaptarea în alt oraș a fost dificilă în primele zile, deoarece absolut totul era nou, de la mediu până la oameni. Condițiile din cămin au fost mult sub așteptările mele, dar, în schimb, am avut norocul să cunosc colegi de cameră care m-au ajutat cu îndrumări. Cred că va fi puțin obositor cu deplasările în weekend, deoarece distanța dintre Tulcea și Constanța este de peste 200 km tur-retur. Totodată, faptul că am început fizic facultatea a fost și încă este o surpriză, pentru că totul s-a întâmplat pe repede înainte. Dar cu prilejul acesta, mi-am cunoscut colegii din an. Pe cei mai mulți dintre ei, nu i-am văzut niciodată în realitate”.

Colega de an a lui Adrian, Denisa Partebună, originară tot din Tulcea, mărturisește că despărțirea de familia ei, pentru a urma studiile universitare la Constanța, este foarte grea: „Văzându-mă într-un oraș atât de mare și străin mie, departe de toți cei dragi, pot spune că inițial m-am simțit pierdută și singură. Nu cunoșteam pe nimeni, nu știam cum să ajung la facultate, nu știam ce direcție să urmez, eram pierdută total. Cât despre viața la cămin, consider că este frumoasă, plină de experiențe noi și oameni plăcuți. Îmi place viața asta nouă pe care o trăiesc, dar pentru mine despărțirea de casă este și va rămâne grea. Așa că, oricât de mult mi-am dorit să începem facultatea în format fizic, pe atât de mult abia aștept să mă întorc, în weekend, acasă la familia mea”.

Bianca Mihai este din Călărași. Este studentă în anul I la Specializarea Jurnalism – UOC și se declară încântată de începerea cursurilor în format fizic: „Când am plecat de acasă, am plecat cu un nod în gât, dar pozitivă. Nu mi-a fost greu să plec de acasă și nici să mă acomodez, pentru că ador să fac schimbări în viața mea. Despre oraș în sine, pot spune că mi se pare destul de liniștit și cu siguranță aș putea locui aici pe o perioadă mai lungă de timp. Singura dificultate pe care o întâmpin este atmosfera de la cămin cu care îmi este destul de greu să mă obișnuiesc, dar cum în timp se va rezolva totul, știu că în perioada următoare voi găsi o locuință potrivită mie și mă voi simți mai bine”, ne-a explicat Bianca.

Andreea Budur este din Brăila. Este studentă, tot în anul I, la Facultatea de Științe Economice, Specializarea Economia firmei din cadrul UOC. Susține că, în principiu, schimbările o sperie: „Am tendința de a fugi din fața schimbării, deoarece mă scoate din zona de confort. Nu am simțit nevoia unei schimbări, desi, fără să conștientizez, aveam nevoie de așa ceva. Ceva care să mă scoată din rutina mea zilnică. Nu a fost o perioadă ușoară: de la căutarea unei locuințe, până la acceptarea faptului că începe o nouă etapă din viața mea. Dar această mutare a venit și cu părți pozitive. Mi-a oferit oportunitatea de a descoperi un oraș nou și oameni noi. Totodată, lipsită de tot ce înseamnă familiar, îmi dă ocazia să mă redescopăr”.

Ana-Maria Huzum este din Galați și studiază Jurnalism la Universitatea „Ovidius”. Ana ne-a explicat cum se bucură de studenția ei la Constanța: „Să fii singur într-un oraș pe care nu îl cunoști nu este un sentiment ciudat. De mică mi-am dorit să simt libertatatea. Imaginea unei familii stricte a trezit în mine dorința de a pleca de acasă. Trecerea de la strictețe la libertate s-a făcut brusc. La cămin, am cunoscut un colectiv frumos de oameni. Am avut îndoieli în ziua în care m-am înscris la cămin și am simțit teama de inadaptare. Dar îndoielile au dispărut încă din prima seară, după ce am fost primită cu căldură de colegi. A fost o atmosferă de neuitat, uimitoare chiar. M-am simțit primită într-o nouă familie”.

Alexandra Stoica este originară din Călărași, studentă în anul II la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Specializarea Psihopedagogie Specială din cadrul UOC. Alexandra ne-a povestit despre statutul de independență la care a ajuns odată cu mutarea într-un oraș nou: „Mutarea într-un alt oraș – ca studentă – a adus în viața mea atât avantaje, cât și dezavantaje. A fost un început greu din punct de vedere al despărțirii de mediul familial – deoarece acasă eram scutită de unele responsabilități – și al dificultății de a mă muta într-un oraș pe care nu îl cunoșteam. Dar există și o parte bună în maturizarea mea: am început să cunosc persoane noi de la care aflu în fiecare zi câte ceva, am învățat cum să-mi gestionez banii și timpul. Faptul că locuiesc într-un cămin studențesc îmi oferă o stare de independență și mă face să reflectez asupra viitorului meu ca adult”, a mărturisit tânăra.