Luna Ramazan în comunitatea turco-tătară din Valu lui Traian. Despre tradiții, credință și mila față de aproapele

Adriana BASARABĂ

Luna aprilie a marcat începerea postului pentru milioane de musulmani din toate colțurile lumii. Deci, și pentru musulmanii din comunitatea turco-tătară din comuna constănțeană Valu lui Traian. Pentru a afla mai multe despre tradițiile și obiceiurile specifice Ramazanului, am stat de vorbă cu persoane care aparțin acestei comunități, atât experți în domeniu, precum profesoara de religie musulmană de la școala din localitate, cât și cu simpli localnici. Cu ajutorul lor, am înțeles ce semnificație are postul pentru musulmani, cum se pregătesc ei pentru sărbătoare și ce activități au loc în această lună sfântă.

Ramazanul este cea mai importantă lună a calendarului islamic, reprezentând perioada de post și rugăciune. Este cea de-a noua lună a calendarului islamic și marchează cel mai semnificativ moment pentru musulmani: Noaptea Destinului, cea în care Coranul i-a fost revelat Profetului Mahomed. Datele exacte ale Ramazanului se schimbă de la an la an, pentru că acesta se ține conform calendarului lunar, adică atunci când  pe cer apare luna nouă a celei de-a noua luni, la sfârșitul lunii a opta (Șaban). Dat fiind acest aspect, Ramazanul trece prin toate anotimpurile. Luna Ramazan ține 30 de zile, exact până în momentul apariției noii luni în Shawwal, a zecea lună din calendarul islamic.

Fundamentali pentru viața unui musulman sunt cei cinci stâlpi ai Islamului: credința, rugăciunea, actele de caritate, postul și pelerinajul la Mecca. Astfel, luna Ramazan reușește să îmbine toți acești stâlpi, creând o perioadă dedicată nu doar rugăciunii și credinței, cât și ajutării aproapelui.

„Copiii obișnuiau să stea lângă geamie și să anunțe ei deschiderea postului”

Așadar, toate aceste 30 de zile sunt pline de rugăciuni și marcate de postul care ține de la răsărit până la apus. Șeila Abibula, profesoară de religie musulmană în cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Valu lui Traian, spune că Ramazanul nu se rezumă doar la rugăciuni și post: „În această lună, musulmanii trebuie să fie mai buni. Ei trebuie să se gândească și la aproape, să împartă și să-i ajute pe cei din jur”. Conform acesteia, musulmanii din comunitatea turco-tătară din Valu lui Traian obișnuiesc să meargă la geamie și apoi să ofere o masă, în special bărbaților. Dacă acest lucru nu este posibil, ei donează o sumă de bani.

Ramazanul oferă femeilor prilejul de a merge la geamie, fiind singurul context în care ele pot face asta. Acolo, hogea citește din Coran rugăciuni și femeile musulmane îl urmăresc, fiecare după cartea sa sfântă. În fiecare seară a lunii Ramazan, se dă citire și unei rugăciuni specifice acestei perioade, la care participă bărbații, în afara celor cinci rugăciuni zilnice ale lunii a noua.

Practicile specifice lunii Ramazan includ postirea din timpul zilei, astfel că cel care postește nu are voie deloc să bea sau să mănânce. Mai mult, sunt interzise atât fumatul, cât și cântatul sau ascultarea muzicii.

În afara Ramazanului, nu există alte posturi, însă în cele două luni sfinte premergătoare Ramazanului (Recep și Șaban, cea de-a treia lună sfântă fiind chiar Ramazanul), musulmanii postesc în zilele de luni și joi, cu scopul de a-și obișnui organismele pentru o lună întreagă de post. De asemenea, în cele trei luni sfinte există și nopți sfinte, cea mai sfântă dintre acestea fiind Noaptea Barat (Berat Kandili) „în care se stabilește soarta fiecărui om”, mi-a explicat cadrul didactic, care a adăugat ulterior:  „În această noapte, musulmanii merg la geamie. Sunt persoane care servesc chiar atunci dulciuri și suc”.

Toată lumea trebuie să postească în această perioadă, de dimineață până seara. Atunci când, după rugăciunea de seară, postul este întrerupt printr-o masă ușoară, după apusul soarelui, înseamnă că are loc o cină de iftar. O altă masă ușoară poate fi luată înainte de zorii zilei  și se numește suhur. Există, însă, și persoane care pot fi exceptate de la post: femeile însărcinate și cele care alăptează și copiii mici. Conform Coranului, cei care călătoresc și cei care sunt bolnavi vor trebui să recupereze zilele în care nu au ținut post.

În tradiția musulmană, copiii încep să postească treptat. La început, pentru doar o jumătate de zi, apoi, pentru o zi și tot așa, până când se simt în stare să respecte tot postul. În prezent, începerea postului este marcată de rugăciunea citită de hogea în geamie, care îndrumă lumea spre a-și deschide postul. „În trecut nu era cum e acum”, povestește profesoara cu glasul plin de nostalgie. „Noi știm când trebuie să deschidem postul acum, însă îmi povestea tatăl meu cum era atunci. Copiii obișnuiau să stea lângă geamie și să anunțe ei deschiderea postului”.

„Trebuie să dăm celor care au nevoie, nu cuiva care are”

Atunci când cele 30 de zile de post și rugăciune iau sfârșit, începe Bayramul, o perioadă de trei zile care mai este numită și Sărbătoarea ruperii postului. În comunitatea turco-tătară din Valu lui Traian, copiii au obiceiul de a colinda din casă în casă, urând Bayram fericit! tuturor musulmanilor și primind, în schimb, dulciuri, fructe, prăjituri. Conform profesoarei de religie musulmană din comună, copiii mai primesc și bani de la rudele apropiate. Atunci când merg să colinde la rude, musulmanii fac urările de Bayram în ordinea descrescătoare a vârstei, adică de la cei mai bătrâni la cei mai tineri. În acest fel, bătrânilor le este arătat respectul cuvenit, deoarece perioada de Ramazan și Bayram nu este dedicată doar rugăciunii și postului, ci și respectului, iubirii și ajutorului față de aproapele nostru. La aceste obiceiuri pot lua parte și cei care aparțin altor religii, mai ales cei mici, care abia așteaptă să colinde alături de prietenii lor musulmani.

Un alt obicei practicat la sfârșitul lunii Ramazanului este pomana. Sunt împărțite pachete de mâncare sau chiar bani persoanelor care au nevoie. „Trebuie să dăm celor care au nevoie, nu cuiva care are”, a subliniat Șeila Abibula. În acest fel, nicio masă nu rămâne goală de Bayram, deoarece nevoiașii primesc atât mâncare, cât și bani cu care să procure mâncarea de care au nevoie. Suma de bani (fitir) donată persoanelor nevoiașe este stabilită de fiecare familie în parte la geamie, însă banii sunt donați înainte de Bayram pentru ca cei în nevoie să aibă timp să își cumpere mâncare.

În timpul Bayramului, din punct de vedere culinar, accentul cade pe diverse feluri de mâncare, care umplu mesele musulmanilor după o lună de post. Mâncarea servită constă atât în mâncare sărată, cum ar fi șuberecul sau orezul turcesc, dar și în preparate dulci, precum künefe, adică un strat de brânză proaspătă învelit într-o crustă crocantă de tăiței subțiri, prăjită și scufundată într-un sirop din zahăr și apă de trandafiri, decorat cu fistic măcinat. Cele mai populare au fost și încă sunt dulciurile, astfel că de pe mesele comunității turco-tătare nu lipsesc preparate cunoscute în toată lumea: baclavalele și sarailiile însiropate, pline de fistic și nucă, minunile (Tulumba) aurii, dar și renumitele cataif și rahat turcesc.

„Chiar dacă acum s-au schimbat rolurile, îmi aduc aminte de copilărie și despre cât de ușor eram de bucurat”

Semnificația acestor evenimente nu este doar cea din Coran, ci poate fi interpretată și la nivel personal, deoarece valoarea lor este dată de credința și valorile morale ale fiecărei persoane. Pentru Șeila Abibula, luna Ramazanului este mai mult decât post. „Pentru mine, Ramazanul reprezintă o lună a pocăinței, o lună a curățeniei, o lună în care ne aducem aminte că trebuie să-i ajutăm și pe cei de lângă noi. Postul îl ții pentru tine, nu pentru cei din jur”.

Dacă pentru unii musulmani Ramazanul reprezintă o perioadă de detoxifiere, abstinență sau pur și simplu post, acesta are o cu totul altă semnificație pentru Semina Memedali, studentă la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (UOC): „Pentru mine, Ramazanul este atât o perioadă de purificare, cât și o ocazie de a scoate tot ce e mai bun din noi”. Atunci când a fost întrebată ce tradiție din această perioadă este mai semnificativă pentru ea, Semina a răspuns simplu: „colindul”. Cu toate că acum nu mai este copil, în glasul ei s-a simțit o emoție de nedescris: „Chiar dacă acum s-au schimbat rolurile și eu stau la ușa casei privind, îmi aduc aminte de copilărie și despre cât de ușor eram de bucurat”, a mărturisit Semina.

Pentru Aziza Cheikh, studentă la Facultatea de Științe Aplicate și Inginerie, Specializarea Chimie Medicală în cadrul UOC, Ramazanul este o perioadă de refacere spirituală, în care se axează pe nevoile sale sufletești și în care se reconectează cu sinele, învățând să lase în urmă obiceiurile proaste și toxice și înlocuindu-le cu pacea și liniștea. Aziza a precizat că perioada Ramazanului este una cu o încărcătură emoțională destul de mare pentru ea, deoarece îi amintește de copilărie și de momentele petrecute alături de întreaga familie în nopțile de vară din perioada postului. Pentru post, Aziza nu se pregătește intens. Fiind deja obișnuită cu postul, totul decurge natural pentru ea. Cu câteva zile înainte de post, aceasta încearcă să se hidrateze, să se odihnească și să lase obiceiurile proaste pe care le-a căpătat pe parcursul anului. Întrebată ce tradiție anume din perioada Ramazanului este mai semnificativă pentru musulmani, studenta ne-a răspuns: cinele de la sfârșitul zilei de post, în care întreaga familie – alcătuită din părinți, bunici, frați, surori, verișori, unchi și mătuși – se strânge și petrece timp împreună până aproape de răsărit.

Atât luna Ramazan, cât și Bayramul reprezintă perioade importante pentru etnicii din comunitatea turco-tătară de pretutindeni, însă semnificațiile lor diferă din mai multe puncte de vedere de la persoană la persoană. Cele două perioade sunt percepute fie ca fiind dedicate postului și rugăciunii și, apoi, ca un timp în care copiii se bucură mai ales de dulciurile, de bunătățurile mâncate, fie ca un prilej pentru dezvoltare spirituală, religioasă și personală. Dar dincolo de aceste aspecte, Ramazanul reușește unul dintre cele mai importante lucruri care pot exista: acela de a aduce oamenii împreună, reușind să îi lege prin legături care se întind mai departe de religie, mai departe de cultură.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.