Adriana BASARABĂ

Denisa ROTARIU

Universitatea Ovidius din Constanța (UOC) a găzduit, la începutul acestei săptămâni, o dezbatere despre combaterea fake news, adresată elevilor și studenților. Evenimentul, organizat de G4Media, în parteneriat cu publicația Info Sud-Est, Specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere, Facultatea de Istorie și Științe politice (FISP) și Asociația Elevilor din Constanța, a avut loc în Sala Senatului. Dezbaterea de la UOC face parte dintr-un proiect derulat de G4Media, în perioada iulie-noiembrie 2022, cu sprijinul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, proiect adresat tinerilor, considerați ca fiind cei mai vulnerabili la știrile false. Obiectivul proiectului este acela de a îi implica pe elevi și pe studenți în depistarea și combaterea știrilor false. Dezbaterea a fost susținută de Andrei Leonte, jurnalist Info Sud-Est și G4Media și moderată de lect. univ. dr. Gabriel Manea de la Facultatea de Istorie și Științe politice din cadrul UOC. La eveniment au participat zeci de studenți și elevi, precum și cadre didactice de la Științe ale comunicării – UOC și din cadrul FISP.

„Jurnalismul a rămas una dintre puținele meserii care implică existența unei culturi generale”

Menționând, încă de la începutul evenimentului, că deși se simte prost plasat în raport cu tema fake news, nefiind specialist, lect. univ. dr. Gabriel Manea a mărturisit că vorbește ca un consumator fidel de presă care s-a simțit expus la știrile false. „Problema fake news-ului ține de manipulare, iar un jurnalist, dacă este malign, dacă este de rea credință, se poate folosi de vulnerabilitățile oamenilor”, a declarat lect. univ. dr. Gabriel Manea, la începutul dezbaterii, insistând asupra a ceea ce el numește „nevoia unei igiene mai ferme față de fake news”. În acest context, cadrul universitar a ținut să precizeze că, în opinia sa, „jurnalismul a rămas una dintre puținele meserii care implică existența unei culture generale”, iar această cultură generală i-ar ajuta inclusiv pe jurnaliștii de bună credință să știe să discearnă între adevăr și informațiile false.

Lect. univ. dr. Gabriel Manea a dat și câteva exemple de fake news-uri celebre, printre care textele publicate de The New York Times cu privire la presupusele arme biologice din Irak, din timpul regimului Saddam Hussein. Ulterior, jurnaliștii de la NYT au recunoscut că au publicat știri false.

„Această practică a știrilor false este profund dăunătoare pentru societate”

La dezbaterea găzduită de Universitatea Ovidius a intrat, în direct, prin platforma online Zoom, jurnalistul Cristian Pantazi, co-fondator și redactor-șef G4Media. Acesta le-a vorbit tinerilor prezenți la eveniment despre cât de importantă este încrederea pe care oamenii o au în mass-media și despre cum această încredere se răsfrânge asupra încrederii pe care cetățenii o au în societate, în ansamblul ei. „Această practică a știrilor false este profund dăunătoare pentru societate. Un cetățean dezinformat nu poate lua deciziile esențiale pentru viața lui. Ajunge să ia aceste decizii în necunoștință de cauză”, a atras atenția Pantazi. Jurnalistul a adăugat că nivelul scăzut de educație media în școlile din România face ca tinerii să fie foarte expuși fenomenului fake news.

„Să combatem noi, să arătăm noi cu degetul știrile false!”

Andrei Leonte, jurnalist Info Sud-Est și G4Media, a explicat studenților și elevilor prezenți la dezbatere cât de important este ca în școlile gimnaziale și în liceele din România să se predea educația media. „Fake news-ul este un fenomen de actualitate, care capătă amploare pe zi ce trece”, a declarat Leonte. Întrebat, de unul dintre tinerii din sală, dacă este de părere că o lege care să pedepsească fake news-ul ar fi benefică în țara noastră, jurnalistul a mărturisit că nu încurajează o astfel de inițiativă pentru că ar crea premisele unor abuzuri. „E foarte complicat să existe o legislație în acest sens. Se poate ajunge la situații în care statul ar abuza și e mai bine să nu se ajungă la așa ceva. Să combatem noi, să arătăm noi cu degetul știrile false!”, a declarat Andrei Leonte, lăsând de înțeles că un rol major în lupta împotriva fake news îl joacă jurnaliștii care nu își trădează meseria și societatea civilă care vrea să consume media pusă în slujba interesului public. În această ordine de idei, jurnalistul le-a explicat celor prezenți în sală că este important să verifice o informație din mai multe surse, fie acestea surse online, fie din mediul audio-vizual, și i-a sfătuit să fie atenți la datele de contact care figurează pe diverse platforme online. Mai exact, dacă adresele de mail postate pe un site nu sunt adrese instituționale, dacă la datele de contact figurează doar prenumele unor persoane, atunci, există șanse mari ca platforma respectivă să nu fie credibilă și să aibă o agendă ascunsă.

De asemenea, Andrei Leonte a atras atenția asupra faptului că cele mai bune perioade pentru propagarea masivă de fake news sunt perioadele de criză, în care se manifestă o nevoie disperată de informare. „Valul de fake news se mărește în perioadele de criză. În aceste perioade lumea e vulnerabilă”, a declarat jurnalistul Info Sud-Est, dând drept exemplu actual războiul din Ucraina, care reprezintă contextul ideal pentru ca știrile false se ia amploare.

Un moment interesant al dezbaterii a fost acela în care jurnalistul Info Sud-Est și tinerii din sală s-au contrazis, argumentat, cu privire la ceea ce fiecare dintre părți consideră ca fiind cea mai expusă categorie de populație la fake news. Astfel, tinerii au declarat că nu se consideră cei mai vulnerabili la știrile false și că, în opinia lor, cei mai vulnerabili sunt bunicii lor, care nu au acces la Internet și, deci, nu pot verifica din mai multe surse o informație. Mai mult, tinerii au susținut că bunicii lor au cea mai mare încredere în știrile din mediul audio-vizual și că cel mai adesea nu pun la îndoială veridicitatea știrilor pe care le consumă prin intermediul televizorului. În replică, Andrei Leonte a explicat că tinerii sunt cei mai expuși din cauza faptului că utilizează la scară largă rețelele de socializare, considerate cel mai bun mediu pentru propagarea extinsă a fake news-urilor.

Evenimentul găzduit de Universitatea Ovidius din Constanța a fost un bun prilej pentru studenții ovidieni și pentru liceenii constănțeni de a intra în contact direct cu practicieni din domeniul mass-media și de a afla de la aceștia cât de important este să ne informăm corect, din surse credibile și, de asemenea, cât de important este să ne ferim de știrile false.

***

În România, în mediul pre-universitar, educația media nu este o disciplină inclusă în curricula obligatorie, deși au existat demersuri în sensul școlarizării studiilor media în licee. Educația media se studiază doar ca disciplină opțională, dar nu este predată de profesori specializați în domeniul Științe ale comunicării, ci de cadre didactice care predau discipline din domeniul umanist.

Editor: Ada CODĂU