Adrian ANTON

12 studenți de la patru facultăți din cadrul Universității Ovidius din Constanța (UOC) au participat, săptămâna trecută, la o mobilitate desfășurată în localitatea Sogndal din Norvegia. Acțiunea face parte din proiectul SUSTENT și are ca scop studierea și înțelegerea sustenabilității antreprenoriale și schimbul de idei, experiențe și soluții între studenții români și cei norvegieni, din cadrul Universității de Vest din Norvegia. Întorși acasă, la Constanța, studenții UOC vorbesc despre ceea ce înseamnă pentru ei experiența din Țara fiordurilor.

Situată în sud-vestul Norvegiei, Sogndal este o comună care găzduiește peste 7.000 de locuitori. Adică, o populație ceva mai mică decât cea a localităților Murfatlar sau Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Marile atracții turistice din Sogndal sunt munții, atât de râvniți de către pasionații de ski, care vin să se bucure de înălțimea crestelor, în fiecare sezon.

Liniștea domnește în mica localitate norvegiană, unde mașinile electrice sunt în număr majoritar, față de cele cu alimentare pe combustibil. Vremea – aproape întotdeauna înnorată – oferă semnele prevestitoare unei ploi de toamnă. Acest lucru nu pare să-i împiedice pe unii dintre localnicii din Sogndal să alerge într-un ritm constant, de dragul mișcării sau să-și folosească bicicleta, pentru a se deplasa de la un capăt la celălalt al localității. Mara Ionescu, studentă la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Ovidius din Constanța, a declarat, la întoarcerea din Norvegia: „Deși mica populație din Sogndal pare să fie uitată de lume, stând acolo observi inovație, comunicarea cu natura, dorința de autodepășire și îmbunătățirea nivelului de trai. Ce mi-a rămas pregnant în minte din această experiență e cât de aprigă se dovedește a fi dorința norvegienilor de a proteja natura, dorință care vine firesc, dar și de a-și ușura propria lor existență”, a mărturisit studenta.

Sogndal este într-o continuă dezvoltare, cu o economie bazată pe lanțurile hoteliere care primesc, an de an, zeci de mii de turiști, dornici să vadă peisajele desprinse parcă din povești și renumitele fiorduri, o mândrie pentru Norvegia. Acestea din urmă s-au format acum câteva mii de ani, când văile au fost inundate de ghețari, iar adâncimea acestora poate depăși chiar și 1.000 de metri.

„Am observat, în Norvegia, disponibilitatea pentru cooperare, dar și rigoarea academică”

Deși este doar o comună cu câteva mii de locuitori, în Sogndal se află Universitatea de Vest, unde studiază aproximativ 3.000 de tineri. Facilitățile pe care le oferă mediul universitar sunt diverse, menite să ajute studenții, prin tehnologie, în procesul de învățare. Astfel, aceștia beneficiază de aparatură performantă în atelierul IT, de la jocuri care au la bază realitatea virtuală, aparatură profesionistă pentru conceperea unui podcast, până la o sală de calculatoare, unde tinerii pot mina criptomonede, folosind resursele de energie ale universității. Conf. univ. dr. Raluca Petre, coordonatoarea programului de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Facultății de Litere a UOC, este cea care i-a însoțit pe studenții ovidieni în Sogndal. „Am observat, în Norvegia, disponibilitatea pentru cooperare, dar și rigoarea academică. Biblioteca și locurile de studiu erau pline de studenți, care lucrau individual sau în echipă și asta mi-a plăcut foarte mult. Când am avut nevoie, am primit birou și Internet ca să-mi pot ține cursurile online. Mi-au adus și mâncare la ușă pentru că s-au gândit că n-am ajuns la masă. Lucruri simple, dar care m-au impresionat profund”, a explicat conf. univ. dr. Raluca Petre de la Științe ale comunicării UOC.

De asemenea, studenții pot lua masa la cantină, unde prețurile încep de la 14 NOK/100 g, echivalentul a 7 lei, în bani românești. O parte dintre tineri preferă să își aducă mâncarea de acasă și să se așeze în fața laptop-ului, pentru a-și pregăti proiectele. Sesiunile de examene vin mai repede pentru ei decât pentru studenții români, așa că încep să butoneze laptop-urile și să răsfoiască de zor cărțile din zecile de rafturi din cele două biblioteci, plasate la etaje diferite. Diana Astratinei, studentă la Facultatea de Psihologie și Științele Educației – UOC, ne-a vorbit, și ea, despre experiența studențească din localitatea norvegiană. „Am fost foarte impresionată de campusul Universității de Vest și de comunitatea din cadrul ei. Era un mediu foarte bun pentru studiu. Se vedea că era construit de oameni, pentru oameni. Acolo există o cultură a ajutorului și a susținerii. Am observat cât de ușor este să găsești oamenii potriviți pentru orice problemă și întrebare cu care te confrunți. Mi-a plăcut faptul că este încurajată învățarea prin experiență, prin lucru practic”, a declarat Diana.

Echipa de fotbal a comunei Sogndal poartă același nume. Deși se bucură de teren sintetic, cu o capacitate de aproximativ 5.000 de locuri și condiții care ar face invidioasă chiar și o formație din prima ligă românească, echipa se află în cel de-al doilea eșalon din Norvegia. Baza sportivă este amplasată într-un corp anexat Universității de Vest, fapt datorat unei bune colaborări între mediul academic și echipa de fotbal locală. Ideea de comunitate este adânc înrădăcinată în mica localitate norvegiană, care pune mare preț pe colaborarea dintre municipalitate, mediul academic și cel privat. Amalia Zisu, studentă la Facultatea de Științe Economice – UOC, spune despre norvegienii din Sogndal că sunt foarte drăguți și primitori. „Curățenia este păstrată cu simț de răspundere. Campusul universitar și condițiile lor de trai m-au impresionat foarte mult. Relația profesor-student este una de prietenie. Am fost plăcut surprinsă de bunul-simț și educația morală a oamenilor”, a declarat studenta.

Editor: Ada CODĂU

O versiune a acestui articol a fost publicată în Info Sud-Est.