Melisa LUPESCU

Studenții din anii I şi II ai Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius au fost, la începutul acestei săptămâni, într-o vizită de documentare la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța. Alături de studenți, s-au aflat cadrele didactice de la Stiințe ale comunicării – Universitatea Ovidius: lect. univ. dr. Mariana Bafană, coordonatoarea Specializării Jurnalism, lect. univ. dr. Ada Codău, lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu şi drd. Ana Maria Stancu.

Biblioteca Judeţeană din Constanţa „Ioan N. Roman” a fost primul edificiu de bibliotecă construit după schimbarea de regim din România, ce a avut loc în anul 1989. Rafturile sale găzduiesc numeroase opere şi creaţii valoroase, de la publicaţii monografice, la periodice vechi dobrogene, precum și sute de mii de volume din diverse domenii.

Echipa de la Jurnalism UOC a fost primită dedr. Corina Apostoleanu, şef serviciu la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman“ dinConstanţa, şi îndrumată, de-a lungul vizitei de documentare, de către bibliotecarele Doina Moşoiu şi Lucica Vlad.                                     

Opera lui Cicero, Regulamentul Organic tipărit în vremea lui Pavel Kiseleff și cărți liliput, în colecția de carte rară a Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”

La începutul evenimentului, studenţilor jurnalişti le-au fost prezentate exemplare rare din Compartimentul de colecţii speciale al bibliotecii. Potrivit explicațiilor Doinei Moșoiu, biblioteca dispune de aproximativ 3.000 de volume cu valoare bibliofilă (volume cu autograful autorului, volume ce poartă însemne de proprietate sau un element ce încadrează un volum la această categorie şi îl face diferit de restul volumelor, fie prime ediții, fie ediţii interzise) şi de 300 de volume de carte veche românească şi străină.

Printre cărţile vechi, care le-au fost prezentatestudenţilor se numără opera lui Cicero, scrisă în limba latină, cu un font de literă de tip aldin, inventat de Aldus Manutius, în tipografia căruia volumul a fost tipărit, la Veneţia, în anul 1547. Cartea poartă marca specifică celebrului tipograf, anume o ancoră pe care este încolăcit un delfin. Ulterior, studenţii au admirat îndeaproape un atlas geografic tipărit în 1706, volum ce are pe copertă un ex libris (semn de proprietate), ce indică faptul că acesta a aparţinut în trecut unui conte. De asemenea, studenţii Specializării Jurnalism au văzut și un volum din Regulamentul  Organic, inspirat din Codul civil francez, tipărit în vremea lui Pavel Kiseleff, scris cu caractere chirilice.

Nu mai puțin important, studenților le-au fost prezentate și volumul de poezii antum al lui Mihai Eminescu, „Poesii”, tipărit în anul 1884, precum şi prima ediţie a poveştilor lui Ion Creangă, apărută în 1890, ce poartă semnătura acestuia în facsimil.

Cărţile de tip liliput au părut cele mai atrăgătoare pentru studenți. Aceștia au admirat volumele de dimensiuni foarte mici sub forma cărora au fost publicate poeziile lui Lucian Blaga, dar și Tora și„Drepturile mele fundamentale în Uniunea Europeană”.

Alte volume ce au atras atenţia sunt „Răscoala” lui Liviu Rebreanu, ce poartă semnătura autorului, şi volumul „Antologie de poezie românească”, tipărit la Hertford, în 1856, legat cu fir de aur.

Toate aceste cărți din Compartimentul de colecţii speciale al bibliotecii sunt ținute în condiții specifice de căldură și umiditate, într-un microclimat adecvat.

„Bibliotecile publice sunt un spaţiu al întregii comunităţi”

Sala de împrumut pentru adulți, situată la primul etaj al bibliotecii, are un fond de peste 70.000 de unităţi de bibliotecă. Cărţile sunt clasificate pe domenii: filosofie, psihologie, religie, stiinţe economice, stiinţe exacte, medicină, tehnică, artă, sport, lingvistică si literatură.

La același etaj se află secţia de Împrumut pentru Copii și Ludoteca, dar și Mediateca, spațiu care pune la dispoziţie celor ce-i trec pragul, sub formă de CD-uri și DVD-uri, muzică și filme. În acest spaţiu, studenţii jurnalişti au întâlnit câţiva copii de origine ucraineană, care se jucau în liniște. „Bibliotecile publice sunt un spaţiu al întregii comunităţi, iar refugiaţii urcaineni fac parte din comunitate şi primesc, și ei, servicii de la Biblioteca Judeţeană, ca orice alt cetăţean”, ne-a declarat dr. Corina Apostoleanu.

În a doua parte a vizitei, studenţii şi cadrele didactice de la Universitatea „Ovidius” au fost în sala destinată lecturii presei şi stiinţelor sociale, acolo unde au avut ocazia de a răsfoi ziare şi reviste vechi și foarte vechi şi, de asemenea, preţioase din colecţia bibliotecii. Printre titlurile prezentate acestora s-au numărat: revista „Familia”, ziarele „Scînteia” și „Scînteia tineretului”,cotidianul „România Liberă”, revista de cultură „Boabe de Grâu”, ce apărea în perioada interbelică, revista „Ovidiu”, prima revistă de cultură apărută în Dobrogea, dar în variantă fotografiată, conservată astfel în anii 1960-1970 de către lucrătorii de la acea vreme ai bibliotecii, dar şi celebra publicație „Moftul român” a lui I. L. Caragiale.

Nu în ultimul rând, dr. Corina Apostoleanu le-a prezentat studenților și publicații ale instituției, precum volumul monografic „Reviste dobrogene ale României Mari”, ce reuneşte titlurile „Analele Dobrogei”, „Arhiva Dobrogei”, „Revista Dobrogeană” şi „Pontice”, dar şi monografii ca „Stan Greavu Dunăre”(2019), „Enciclopedia de Presă a Dobrogei” (2020), cea din urmă, o oglindă a presei, care conţine toate titlurile apărute în Dobrogea, între anii 1878 şi 1944.

„Am rămas surprinsă să constat că o bibliotecă este mai mult decât niște pereți cu rafturi de cărți”

La finalul evenimentului, câţiva dintre studenţii de la Specializarea Jurnalism şi-au exprimat opiniile despre vizita de documentare de la bibliotecă. „Pentru mine, a fost o experiență foarte plăcută. Mi s-a părut interesant tot ce ni s-a prezentat, iar doamnele bibliotecare au fost foarte implicate. Nu vezi zilnic volumele rare pe care acestea ni le-au prezentat. Mă consider norocoasă pentru că am avut ocazia să aflu despre ele și să le văd în format fizic”,adeclarat Ioana Jugrăvescu, studentă în anul I.

Antonia Ivan, studentă în anul II, ne-a mărturisit: „Nu am mai fost niciodată la această bibliotecă și am rămas surprinsă să constat că este mai mult decât niște pereți cu rafturi de cărți. Personalul a explicat totul foarte clar și a reușit să facă o povestire captivantă despre începuturile primelor cărți. Mă bucur că încă mai vin copii să citească și chiar au locuri special amenajate, unde pot face și alte activități. Scopul meu și al colegilor mei a fost să vedem ziare și reviste foarte vechi, să putem studia puțin istoria presei. Pe toți ne-a fascinat felul în care arătau și erau scrise ziarele și am făcut multe poze la toate publicațiile ce ne au atras atenția”.

La rândul său, Denisa Rotariu din anul II se declară bucuroasă pentru că a fost în această vizită de documentare: „Mă bucur că am avut ocazia să descopăr în detaliu Biblioteca județeană din Constanța. Fiecare sală are un specific. Cel mai mult mi-a atras atenția mediateca, unde existau o multitudine de materiale audiovizuale. Am văzut o multitudine de publicații foarte vechi, precum «Moftul Român» de I. L. Caragiale”.

Și din punctul de vedere al Anei Popa, studentă în anul II, experienţa a fost impresionantă: „Îmi doream de mult să mergem într-o vizită de cercetare, deoarece în primul an de facultate pandemia de Covid-19 a îngreunat lucrurile și nu era foarte safe să ne deplasăm într-un grup mai mare pentru astfel de ocazii. M-a impresionat arhiva de ziare și reviste pe care biblioteca orașului nostru o deține, dar și cu câtă grijă sunt conservate pentru a putea fi văzute de cât mai multe generații”.

„Pentru mine este a doua oară când pășesc pe ușile Bibliotecii Județene. A fost o bucurie să o vizitez, din nou, alături de colegii mei și să răsfoiesc unele dintre cele mai vechi ziare. Am aflat că dețin un exemplar al Noului Testament de la Bălgrad, din 1648. Cu siguranță, o să revin și cu alte ocazii în bibliotecă”, susține Andrei Ciobanu, student în anul II la Jurnalism.

Ana Jărlăianu, studentă în anul I, a declarat că cel mai mult i-au plăcut cărțile liliput. „Biblioteca din orașul meu natal nu are un fond de carte atât de bogat, nici mediatecă și ludotecă. Am fost impresionată”, susține Ana.

Pentru Alina Vlas, colega sa de an originară din Republica Moldova, a fost prima vizită la Biblioteca Județeană Ioan N. Roman. Alina spune că a fost extrem de plăcut surprinsă de pasiunea și dedicarea personalului bibliotecii.

Studentă în anul II, Alexandra Plopeanu a afirmat: „Este uimitor modul în care, într-o simplă clădire, se află atâtea secrete. Secretele acestea sunt ascunse în cărțile de pe rafturi și abia așteaptă să fie aflate de cititori. Evenimentul a fost interesant și m-a surprins plăcut să văd cu proprii ochi exemplare unice și cărți de care nici nu aveam habar că există”.