Anastasia APOSTU

Am participat, recent, în calitate de studentă la Specializarea JURNALISM din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța, la un workshop despre verificarea plagiatelor, susținut de jurnalista de investigații Emilia Șercan, la Turda. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Fundației Rațiu Forum și a reunit studenți și jurnaliști din țară.

În deschiderea atelierului, Emilia Șercan le-a mărturisit participanților: „Am învățat să fac singură ceea ce fac acum”. Jurnalista s-a referit, aici, la munca de documentare și, ulterior, la cea de redactare pe care le presupun investigațiile sale cu privire la teze de doctorat plagiate, investigații pe care a început să le publice în urmă cu opt ani. Totodată, Emilia Șercan le-a dat celor prezenți la eveniment câteva sfaturi în ceea ce îi privește pe presupușii plagiatori: „Nu aveți nevoie de surse umane să vină să vă spună ceva anume. Singurul lucru este să vă uitați în CV-urile lor. Asta este prima recomandare pe care v-o fac și vedeți dacă în perioada în care au făcut doctoratul au mai făcut și altceva. Acesta poate să fie un indiciu care v-ar putea ridica un semn de întrebare”, a declarat jurnalista.

Pe parcursul celor două zile ale workshop-ului, aceasta le-a prezentat studenților și jurnaliștilor câteva noțiuni de bază ce sunt utile în descoperirea lucrărilor plagiate. Le-a explicat, în primul rând, ce presupun studiile doctorale, care sunt procedurile și normele acestora. În aceeași ordine de idei, le-a vorbit și despre cunoașterea legilor: „Dacă nu știi cum funcționează un anumit domeniu din punct de vedere al regulii, al normei, al prevederii legale, s-ar putea să îți scape niște lucruri”, a declarat Emilia Șercan. Pe lângă aceste aspecte, subiecte de discuție au fost și diferențele dintre o lucrare plagiată și similitudini, cum anume funcționează soft-urile antiplagiat, reciclarea de conținut, dreptul cetățenilor în ceea ce privește accesarea liberă a documentelor de la Biblioteca Națională a României, dar și importanța cererii de informații în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

În contextul dialogului ce avea ca subiect integritatea academică și problemele prezente în mediile academice, jurnalista a afirmat: „Marea problemă a mediului universitar, mai ales în România, este legată de faptul că oamenii nu au curajul să vorbească, să reclame, să spună ceea ce se întâmplă”. Participanții la eveniment au avut și o sesiune de practică în cadrul workshop-ului. Aceștia au avut ca sarcină analizarea și identificarea de conținut plagiat într-o lucrare științifică.

„Nu vreau să mai fiu singura care face asta”

Întrebată, la sfârșitul workshop-ului, de către studenți de ce susține astfel de evenimente în țară, jurnalista a răspuns fără ezitare: „Pentru că nu vreau să mai fiu singura care face asta”.

În contextul unei investigații jurnalistice pe care a realizat-o și care trata plagiatul rectorului de atunci al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Emilia Șercan a primit mesaje de amenințare cu moartea într-o operațiune gândită de fostul rector, Adrian Iacob, respectiv fostul prorector al instituției, Petrică Mihail Marcoci. În acest caz, jurnalista a câștigat procesul, cei doi fiind condamnați la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj, fiind acuzați că au determinat un polițist de la Academie să-i trimită acesteia mesaje de amenințare cu moartea.

Emilia Șercan este lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, și jurnalistă de investigație, cunoscută mai ales pentru dezvăluirea tezelor de doctorat plagiate ale demnitarilor de rang înalt și ale șefilor de instituții. A scris despre teze precum cea a fostului ministru al Apărării Naționale și al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a actualului ministru al Afacerilor Interne, Lucian Bode, dar și despre presupusul plagiat al prim ministrului Nicolae Ciucă. În cazul lui Oprea există un verdict CNATDCU de plagiat, iar în cazul ministrului Bode Universitatea Babeș-Bolyai a ajuns la concluzia că „teza este profund viciată”. În ceea ce-l privește pe premierul Ciucă, presupusul plagiat nu este dovedit oficial, în sensul că nu există o decizie a CNATDCU.