Bianca STOLERU

Ana JĂRLĂIANU

Studenții Specializării Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța (UOC) au marcat Ziua Mondială a Libertății Presei printr-un eveniment organizat de Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” a UOC. Evenimentul a avut-o ca invitată pe jurnalista Aurelia Lăpușan, fost cadru didactic al specializării și una dintre fondatoarele acesteia și, de asemenea, cel de-al doilea director al Bibliotecii UOC. Gazda evenimentului a fost actuala directoare a Bibliotecii „Ioan Popișteanu”, prof. univ. dr. habil. Florentina Nicolae, și, alături de studenți din anii I, II și III, la eveniment au fost prezente și cadre didactice de la Jurnalism: conf. univ. dr. Raluca Petre, lect. univ. dr. Mariana Bafană și lect. univ. dr. Ada Codău.

30 de ani de când 3 mai a devenit Ziua Mondială a Libertății Presei

Promulgată de UNESCO pe 23 decembrie 1993, la Adunarea Generală a ONU, Ziua Mondială a Libertății Presei este sărbătorită de jurnaliști în fiecare an, pe data de 3 mai. Evenimentul comemorează Declarația de la Windhoek, adoptată la Seminarul pentru promovarea unei prese africane independente și pluraliste, organizat în 1991, în Namibia.

De Ziua Mondială a Libertății Presei, jurnaliștii, dar și ceilalți cetățeni de pretutindeni pot reflecta pe marginea libertatății și a eticii profesionale, a cenzurii, dar și a încrederii de care presa se bucură înr-o societate, precum și a agresiunilor (fizice, psihologice) asupra jurnaliștilor. 

Aurelia Lăpușan a lucrat în mass-media peste 50 de ani. A condus redacția „Dobrogea nouă”, din 1983 până la Revoluție, iar ulterior, în perioada 2003-2006, a fost directoarea trustului de presă „Cuget liber”. A fost, deci, activă în presă atât în perioada comunistă, cât și în postcomunism.

A semnat numeroase lucrări, atât în calitatea sa de ziaristă, cât și în cea de cadru didactic la Specializarea Jurnalism: volume de istorie a presei – printre care „O istorie a jurnalismului dobrogean”, „Istoria unui ziar  constănțean 1944-1990”, monografii ale mai multor localități din județul Constanța precum Constanța, Mamaia, Mangalia, Techirgiol, Medgidia, Cernavodă, dar și manuale de tehnici de redactare și genuri ale presei scrise pentru studenții la Jurnalism. Totodată, a scris despre diverse personalități care au făcut istorie, așa cum au fost Pericle Martinescu, Mihai Coiciu, Petru Vulcan, Constantin Sarry, Vasile Canarache, I. N. Roman, Nicolae Sever Cărpinișan. În primăvara lui 2022 a lansat, alături de regretatul său soț, Ștefan Lăpușan, și de Anca Elena Ștefan, Monografia Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie „Moștenirea”, lucrare dedicată fondatoarei acestui institut, Ana Aslan. Nu mai puțin important, este oportun să menționăm, în context, că Aurelia Lăpușan a fost cea de a doua directoare a Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu”.

„În momentul în care s-a terminat comunismul am simțit gustul libertății”

Ca om de presă activ, așa cum menționam mai sus, și în comunism, și în capitalism, Aurelia Lăpușan a povestit: „În momentul în care s-a terminat comunismul am simțit gustul libertății, nimeni nu ne mai dădea nicio indicație, nimeni nu ne spunea încotro să o luăm. Când am ajuns în adevărata libertate a fost foarte greu, pentru că trebuia să gestionez propriile cuvinte, propriile fapte și începuse să-mi fie teamă”. Pe de altă parte, însă, jurnalista le-a vorbit studenților despre existența unui registru, prezent în toate redacțiile din țară, în perioada comunistă, în care figurau numele și subiectele despre care jurnaliștilor le era interzis să scrie obiectiv și respectând adevărul: diverse personalități ale vremii, producția de grâu la hectar, informații care, așa cum a menționat Aurelia Lăpușan, păreau secrete de stat. În aceeași ordine de idei, jurnalista a amintit și activitatea cenzorilor, în comunism, care aveau ca sarcină verificarea tuturor textelor, înainte de publicare, pentru a le curăța de informații, elemente care ar fi putut să deranjeze puterea politică de atunci.

„Ăsta e rolul ziaristului, să apere cetatea, să meargă pe linia binelui”

Fostul cadru universitar a vorbit și despre Nicolae Sever Cărpinișan, născut la Constanța, primul român licențiat în Jurnalism la Sorbona. „Ziariștii aveau o morală a lor. Marii ziariști aveau cultură generală. Am avut modele. Avem modele și astăzi. Sunt oameni care știu să scrie”, a declarat Aurelia Lăpușan. Insistând asupra ideii de implicare a jurnaliștilor în viața comunității din care fac parte, co-fondatoarea Specializării Jurnalism din cadrul UOC a mai declarat: „Ăsta e rolul ziaristului, să apere cetatea, să meargă pe linia binelui”.

Întrebată, de unul dintre studenții prezenți la eveniment, dacă au existat momente grele, în care și-a dorit să renunțe la meseria de jurnalist, Aurelia Lăpușan a mărturisit, fără ezitare: „Să abdic? Nu. Aveam dorința să fiu publicată pe pagina întâi”.

„Acest eveniment m-a făcut să realizez câtă libertate are presa acum”

La finalul evenimentului, câțiva dintre studenții Specializării Jurnalism ne-au împărtășit impresiile lor. „Acest eveniment m-a făcut să realizez câtă libertate are presa acum, în perioada capitalistă, față de cum era înainte, pe vremea comunistă, când jurnaliștilor li se tăiau articole întregi, fără să le fie dată vreo explicație, doar din simplul fapt că în acel articol se discuta despre un subiect care trebuia cenzurat. Doamna Lăpușan a știut să vorbească atât de frumos despre libertatea presei, cât și despre experiențele de-a lungul acestei cariere frumoase pe care dânsa a avut-o ca jurnalist”,a declaratDelia Dascălu, studentă în anul I.

„A fost interesant să aud de la doamna profesor Aurelia Lăpușan prin ce schimbări a trecut libertatea presei, începând cu perioada comunismului și imediat după căderea regimului, având în vedere experiența ei jurnalistică de peste 50 de ani. Așa cum a observat și dumneaei, dacă în comunism jurnaliștii erau cenzurați fără nicio explicație, acum, în prezent, unii jurnaliști se autocenzurează pentru a servi unor interese care nu sunt în folosul cetățenilor”, spune Ana Popa, studentă în anul II la Jurnalism.

Diana Bravu, studentă în anul III, a mărturisit:„Întâlnirea de astăzi cu doamna profesor Aurelia Lăpușan a reprezentat pentru mine o zi plină de cunoaștere din punct de vedere jurnalistic. Dumneaei – făcând parte din «garda veche» a jurnaliștilo – ne-a demonstrat, astăzi, că încă se poate, dacă îți dorești cu adevărat, să profesezi în acest domeniu plin de provocări, dar și de experiențe minunate. Faptul că dumneaei nu a renunțat niciodată la această îndrăgită meserie a născut în mine un respect deosebit și o ambiție fără limite de a reuși tot ce mi-am propus pe plan profesional”.

***

Biblioteca Universitară „Ioan Popișteanu” are sediul pe bulevardul Mamaia, acolo unde se află și ceea ce este cunoscut drept sediul vechi al Universității Ovidius din Constanța. Biblioteca Universitară UOC este un spațiu prietenos, un spațiu dedicat lecturii, la care studenții pot apela ori de câte ori au nevoie de diverse surse. De menționat este că la biblioteca digitală, studenții, masteranzii și doctoranzii UOC își pot face, gratuit, abonamente la diverse de baze de date online de unde pot accesa o serie de publicații științifice. De reținut este, însă, faptul că odată ce și-au creat un cont de la sediul bibliotecii situat pe bulevardul Mamaia, ulterior, studenții pot accesa oricând acele baze de date și de acasă, de pe orice calculator.