Delia DASCĂLU

Potrivit Organizației Reporters sans frontières (RSF), România ocupă, anul acesta, poziția 53 din 180 de state, în clasamentul libertății presei în lume. Față de anul trecut, țara noastră a urcat 3 poziții. Clasamentul a fost publicat pe data de 3 Mai, Ziua Mondială a Libertății Presei. Conform RSF, mass-media din România este lipsită de independență și suferă de încercări de interferență, în special în ceea ce privește nominalizarea șefilor de televiziune publică și radio, precum și cei ai Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). „Discursul politic agresiv împotriva jurnaliștilor a fost readus la viață de către partidul populist-naționalist AUR, a patra forță politică din Parlamentul României”, se menționează în raportul RSF.

În ceea ce privește cadrul legal, legislația care protejează libertatea de exprimare și presa și care se aliniază cu standardele europene la nivel constituțional nu este aplicată suficient. „Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică se echivalează cu hărțuirea și ridică serioase îngrijorări”, se mai arată în raportul Organizației Reporters sans frontières.

Când vine vorba despre contextul economic, sistemele de finanțare media în România nu sunt adesea transparente și, uneori, sunt chiar corupte.

Din punct de vedere socio-cultural, jurnalismul care servește interesul public se confruntă cu informațiile false, promovate de unele instituții media și chiar de către politicieni, în special în contextul pandemiei de Covid-19 și, mai recent, al războiului din Ucraina. Unele categorii de cetățeni tind să aibă încredere în informațiile false, care uneori se îmbină cu propaganda rusă, ceea ce duce la o scădere a încrederii în mass media.

Siguranța jurnaliștilor rămâne o preocupare, deoarece aceștia sunt adesea o țintă a hărțuirilor și amenințărilor. Jurnaliștii independenți sunt deseori discreditați de către diferiți actori politici și companii mari, care se axează pe defăimare, se mai arată în cel mai recent raport al RSF. O altă problemă semnalată de Reporters sans frontières rămâne supravegherea, deoarece serviciile de informații încearcă să câștige cât mai multă putere și influență în contextul războiului din Ucraina.

Norvegia reușește să se mențină pe locul întâi în clasamentul libertății presei, loc pe care îl ocupă încă din anul 2016. Pe a doua poziție se clasează Irlanda, fiind urmată de Danemarca, Suedia, Finlanda, Olanda, Lituania, Estonia, Portugalia și Timorul de Est. Republica Moldova ocupă, anul acesta, o poziție mult mai bună decât România, anume locul 28, urcând cu 12 poziții față de 2022.

„Alegerile editoriale sunt des influențate de interesele proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă”

În 2021, România era clasată pe poziția 48, poziție pe care o ocupa și în 2020. Anul trecut, despre România, RSF menționa: „România se poate lăuda cu diversivitatea peisajului mediatic, relativ pluralist, care produce investigații puternice de interes public. Presiunea din partea proprietarilor și lipsa de transparență când vine vorba de finanțe împiedică fiabilitatea informațiilor”. În aceeași ordine de idei, Organizația Reporters sans frontières atrăgea atenția: „Alegerile editoriale sunt des influențate de interesele proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă”.

Ziua de 3 Mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei de către UNESCO, la Adunarea Generală a ONU, pe 23 decembrie 1993. Evenimentul marchează Declarația de la Windhoek, declarație care promulgă libertatea, independența și pluralismul presei africane și care a fost adoptată la seminarul UNESCO organizat în 1991, în Namibia.

Ziua Mondială a Libertății Presei scoate în evidență rolul important pe care mass media și jurnaliștii profesioniști îl au în promovarea democrației, a drepturilor omului și a unei bune guvernări. Într-o societate democratică este imperios necesar ca toți cetățenii să aibă dreptul la liberă informare și exprimare lipsită de cenzură.