Delia DASCĂLU

Elena BIVOL

Universitatea Ovidius din Constanța (UOC) a fost, la finalul săptămânii trecute, gazda unei dezbateri intitulate „Dezinformarea și rolul UE în combaterea acestui fenomen”, eveniment desfășurat în cadrul programului „UniPE – Parlamentul European în dialog cu studenții”, organizat de Biroul de Legătură al Parlamentului European în România. La eveniment au participat patru europarlamentari: Daniel Buda și Eugen Tomac – Grupul Partidului Popular European, Ramona Strugariu – Grupul Renew Europe și Nicolae Ștefănuță – Grupul Verzilor/ Alianța Liberă Europeană. Alături de aceștia au fost Răzvan Szabo de la Biroul de Legătură al PE în România și lect. univ. dr. Ada Codău de la Științe ale comunicării, UOC. Evenimentul, derulat în Sala Senatului UOC, a fost deschis de decanul Facultății de Istorie și Științe politice (FISP), conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, și moderat de jurnalista Cristina Ghelasie, de la Radio România – Constanța. La dezbatere au fost prezenți numeroși studenți de la Specializarea Jurnalism, de la programul de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală – Facultatea de Litere, de la Facultatea de Istorie și Științe politice, cadre didactice de la UOC, dar și elevi de la licee constănțene.

Discuția între deputații europeni, cadrele didactice ale UOC și studenți s-a axat pe efectele dezinformării în societatea actuală. „Niciun eveniment nu este prea mult și nicio discuție nu este excesivă, atunci când aducem în dezbatere fake news-urile, cu toate implicațiile lor: manipulare și influențarea opiniei civice, voită sau nu. De aceea, acest eveniment are în primul rând o intensă influență educativă”, a declarat conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice.

În ceea ce o privește, moderatoarea evenimentului, Cristina Ghelasie, a vorbit despre importanța onestității jurnalistice în momentul în care un practician publică, fără rea intenție, o știre falsă, situație la care ajunge din cauza surselor sale. Cristina Ghelasie a mărturisit că dacă se confruntă cu un astfel de caz, cel mai indicat este să facă o revenire la știrea inițială, pentru a aduce corecturile necesare. „Transmit din nou informațiile pe care le am. Fac un fel de update la ceea ce a fost greșit în știrea inițială și sper ca ascultătorii mei să rețină, să mă asculte și să aibă aceeași încredere în mine”, a afirmat jurnalista Radio Constanța.

„Avem nevoie de o agenție europeană pentru combaterea dezinformării”

În cadrul evenimentului, europarlamentarul Daniel Buda a atras atenția asupra necesității de a ne informa din mai multe surse, dar, în același timp, asupra importanței de a cunoaște ce calificare, ce funcție, ce poziție ocupă o sursă atunci când colportează anumite informații în spațiul public. În acest sens, deputatul european a amintit isteria creată de AUR în jurul proiectului de lege inițiat de ministrul Familiei, Gabriela Firea, cu privire la activitatea de prevenire a separării copilului de familie, mai exact, la gestionarea eficientă a situațiilor copiilor aflați în dificultate. Amintim că, în realitate, proiectul de lege criticat de AUR prevede exact opusul a ceea ce susține acest partid.

La rândul său, Eugen Tomac a declarat că, în  opinia sa, se impune crearea unei agenții europene care să combată fenomenul fake news. „Avem nevoie de o agenție europeană pentru combaterea dezinformării, cu instrumente noi, care să sprijine cetățenii să facă față acestui fenomen”, a afirmat europarlamentarul.

În această ordine de idei, Tomac a dat ca exemplu ceea ce el consideră ca fiind o dezinformare gravă: „Avem aproape zilnic informații incomplete, care doresc să trezească emoții în societate. Una dintre narațiunile reluate obsesiv este aceea că ucrainenii nu și-ar dori revenirea păcii. Este o informație falsă, nu ei au declanșat acest război”, susține europarlamentarul.

„Dezinformarea are o capacitate incredibilă de a se adapta vremurilor”

Despre efectele fake news în societatea actuală a vorbit și europarlamentarul Ramona Strugariu: „Dezinformarea este cel mai puternic instrument împotriva democrației, pentru că destabilizează mințile oamenilor și se fundamentează pe frică, necunoaștere, pe emoție foarte puternică. Are o capacitate incredibilă de a se adapta vremurilor și de a crește semnificativ în contexte de criză”.

Eurodeputata le-a vorbit studenților UOC despre activitatea EDMO – European Digital Media Observatory, un hub independent pentru combaterea dezinformării. „Este o entitate ce are fact checkeri, practicieni din mass media, experți în dezinformare și în aflabetizarea digitală”, a spus deputata despre Observatorul European al mass-media digitale. De asemenea, aceasta a precizat că există 14 centre naționale și internaționale coordonate de EDMO, primele datând din mai 2021 și, de asemenea, a menționat și existența BROD – Bulgarian – Romanian Observatory of Media.

În același context, europarlamentarul Nicolae Ștefănuță a vorbit faptul că unii dintre cei mai mari producători de fake news sunt politicienii. În altă ordine de idei, Ștefănuță a amintit, aici, diferite teorii ale conspirației, născute dintr-o insuficientă documentare: „Ne taie străinii pădurile”, „Dacă exista încălzire globală, nu se scufunda Titanicul”, „Vor orașe de 15 minute, ca să ne țină ca în lagăr” și „NATO a pornit războiul din Ucraina”.

„În social media, cetățenii cu imunitate scăzută la fake news pot deveni extrem de ușor victime ale fenomenului”

Lect. univ. dr. Ada Codău de la Științe ale comunicării UOC a vorbit despre necesitatea implementării, în România, a educației media timpurii și despre faptul că adolescenții și copii sunt, de fapt, cei mai expuși la dezinformare, fiind și cei mai numeroși utilizatori de platforme de socializare. „Dezinformarea nu este ceva abstract, departe de noi, de care suntem în mod automat protejați, dacă nu suntem consumatori fideli de știri. Nici măcar nu trebuie să urmărim canalele media mainstream pentru a fi expuși la fake news. Este suficient să utilizăm platformele de socializare, mediul ideal de amplificare a știrilor false. Odată intrați într-o bulă în social media, cetățenii cu imunitate scăzută la fake news pot deveni extrem de ușor victime ale fenomenului”, a declarat cadrul universitar.

Nu mai puțin important, lect. univ. dr. a atras atenția asupra faptului că este falsă afirmația conform căreia în România nu se studiază fenomenul fake news. „Este greșit să afirmăm că, în România, nu se vorbește despre fake news. Este o generalizare și, ca toate generalizările, este abuzivă. În universități se studiază asta, la mai multe discipline. În ultimii ani, s-a scris literatură de specialitate pe acest subiect și în România. În 2021 a fost publicat – și în limba română – manualul UNESCO «Jurnalism, fake news și dezinformare». Pe site-ul UNESCO, manualul este disponibil în format PDF, în zeci de limbi, gratuit. Mai multe ONG-uri organizează periodic diverse evenimente dedicate combaterii fenomenului dezinformării. Dar e corect să spunem că nu se vorbește suficient și nu acolo unde este cea mai mare nevoie”. În acest sens, aceastaa remarcat că faptul că în România nu există educația media timpurie reprezintă o reală problemă. „Punctul slab pe care cred că țara noastră îl are este acela că, nici măcar la trei ani de la izbucnirea pandemiei de Covid-19, nu avem o discuție reală, nu avem un proiect serios despre educația media timpurie. Dar mă refer, aici, la educație media făcută sistematic, organizat, nu ocazional. În clasele I-VIII nu există această disciplină, iar în liceu Educația media este un opțional. Ori, tocmai aici ar trebui să se insiste: la copii, preadolescenți și adolescenți, pentru că aceștia sunt cei mai vulnerabili la dezinformare”, a subliniat lect. univ. Ada Codău.

Nu în ultimul rând, cadrul universitar de la Științe ale comunicării UOC a ținut să menționeze că un pas în plus în transparentizarea informațiilor care circulă în spațiul public ar fi etichetarea corectă a emisiunilor plătite cu bani de partidele politice. Lect. univ. dr. a menționat că este vorba despre bani publici, de la începutul acestui an partidele din coaliția de guvernare alocând milioane de lei, în mod netransparent unor trusturi de presă. În opinia sa, este important ca cetățenii să știe dacă urmăresc un program plătit sau un program de interes public, realizat la inițiativa jurnaliștilor.

Stagii pentru tineri la Biroul de Legătură al PE în România     

Partea a doua a evenimentului a constat în prezentarea oportunităților de stagiu de practică sau internship-uri la Biroul de Legătură al Parlamentului European în România. Răzvan Szabo a amintit, aici, stagiile Schuman, organizate de două ori pe an și plătite și care au loc fie la Bruxelles, fie la Strasbourg, fie la Luxemburg, sau la birourile de legătură ale PE din statele membre.

Acesta a amintit și competiția „Premiul Charlemagne pentru Tinerii Europeni”, organizată de Parlamentul European împreună cu Fundația pentru Premiul Internațional Charlemagne din Aachen. Această competiție se adresează persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 30 de ani și constă în prezentarea unor proiecte de dezvoltare pentru tineri.

„Sper că astfel de evenimente vor fi organizate în continuare, pentru ca oamenii să înțeleagă cât este de important să se informeze corect și din surse sigure”

La finalul dezbaterii despre dezinformare, am stat de vorbă cu o parte dintre tinerii participanți la eveniment. Alina Vlas, studentă în anul I la Specializarea Jurnalism, ne-a mărturisit: „A fost un eveniment nou pentru mine. Venind din Republica Moldova, nu am avut niciodată posibilitatea de a participa la o asemenea întâlnire. Mi-a plăcut foarte mult că europarlamentarii au fost deschiși și au încercat cât mai mult să interacționeze cu noi, studenții, și să răspundă la întrebările noastre. Sper că astfel de evenimente vor fi organizate în continuare în România, dar și în Republica Moldova, pentru ca oamenii să înțeleagă cât este de important să se informeze corect și din surse sigure”.

Colega sa de an, Maria Gavrilă, a declarat: „Chiar a fost o experiență unică. Nu am mai participat vreodată la o dezbatere susținută de europarlamentari. Cred că toți cei care am participat am înțeles impactul puternic pe care îl are dezinformarea în societate. Mi-am dat seama că rolul nostru, ca cetățeni, este să încercăm din răsputeri să stopăm dezinformarea și, ca viitori jurnaliști, să nu o propagăm vreodată”.

 „Dezbaterea despre dezinformare a fost o experiență interesantă pentru mine. Mă bucur că se discută despre acest subiect cu studenții. A fost o atmosferă foarte plăcută”, a declarat Ioana Jugrăvescu, studentă în anul I la Jurnalism.

Ana Popa, studentă în anul II la aceeași specializare, a împărtășit experiența sa din cadrul dezbaterii: „Când m-am înscris la eveniment, îmi creasem anumite așteptări, pentru că vorbim, aici, despre un eveniment cu tematică europeană. Și, mai ales, un eveniment care nu se află la prima ediție. Însă, după ce am auzit discursul fiecărui europarlamentar în legătură cu dezinformarea și rolul UE în combaterea acestui fenomen, mi-am dat seama că poate ar fi trebuit să asist la eveniment fără acele așteptări create înainte. Nu am simțit că mi s-a răspuns la întrebări scurt și la obiect. Regret că atunci când moderatoarea dezbaterii, Cristina Ghelasie, m-a întrebat dacă sunt mulțumită de răspunsuri, am răspuns cu «da», deși nu acesta era adevărul. Iar cu asta am încălcat principiul onestității pe care un jurnalist trebuie să-l urmeze. Mi-ar fi plăcut ca europarlamentarii prezenți să vină cu argumente concrete, nu povești pe care le tot auzim în spațiul public. Sper că ediția organizată la UOC i-a făcut să realizeze de ce avem noi, de fapt, nevoie”, a declarat studenta.Totodată, Ana Popa a ținut să adauge:„Ramona Strugariu a fost singurul europarlamentar care a răspuns, mai mult sau mai puțin concis, în legătură cu ceea ce face UE pentru a veni în sprijinul cetățenilor și jurnaliștilor atunci când se află în fața dezinformării. Desigur că implicarea și responsabilitatea individuală, locală sunt esențiale pentru a combate împreună și eficient această problemă. Însă, și mai importante sunt ele la nivel național și european. Așa cum a spus și lect. univ. dr. Ada Codău, este nevoie de educație media timpurie sistematic, nu doar din când în când”.

„Se dorește cu adevărat o schimbare”

„A fost un eveniment dinamic și interactiv datorită atât invitaților, cât și subiectelor abordate. Dialogul dintre studenți și politicieni mi-a demonstrat că se dorește cu adevărat o schimbare, deoarece există o disponibilitate cu privire la schimbul de idei și viziuni”, ne-a mărturisit, la finalul dezbaterii, Denisa Rotariu, studentă în anul II la Specializarea Jurnalism.

Andreea Andronache, studentă în anul III la Jurnalism, s-a declarat încântată de participarea la eveniment: „Dezinformarea este un fenomen tot mai întâlnit în viețile noastre, cu un impact major asupra opiniei publice. Este important să știm ce este dezinformarea și să conștientizăm cât de tare poate afecta lumea în care trăim. Doamna profesoară Ada Codău a avut un discurs care m-a făcut să realizez cât de important este să «educăm» și noi, mai departe, persoanele de toate vârstele care pot fi vulnerabile în fața acestui fenomen”.

Ioana Ioniță, absolventă a Specializării Jurnalism UOC, a participat, și ea, la eveniment. La final, ne-a declarat: „Sunt absolventă a Specializării Jurnalism și am participat la dezbatere din două motive: primul este acela că mă interesează ce fac foștii mei profesori – față de care am un mare respect – și după ce eu am terminat facultatea, iar al doilea este că mi-a plăcut tema evenimentului: dezinformarea. Chiar dacă am apreciat prezența a patru europarlamentari la dezbatere, rămân la părerea mea că cei care trebuie să fie ascultați pe tema fake news sunt profesioniștii. În acest sens, am apreciat intervenția Adei Codău, pentru că a fost clar că nu vorbea la nivelul simțului comun, ci documentat și cu argumente. Așa cum trebuie să se discute într-o universitate”.

„Evenimentul mi s-a părut educativ, au fost foarte multe informații utile în ceea ce privește dezinformarea. Chiar mi-a plăcut faptul că s-au pus întrebări. Mă bucur foarte mult, pentru că, la final, am avut oportunitatea să vorbesc cu europarlamentarul Nicolae Ștefănuță despre stagii de practică în Parlamentul European, pentru că mi-am dorit întotdeauna să lucrez acolo”, a afirmat Ștefan Diac, student în anul III la Facultatea de Istorie și Științe politice.

„Mi s-a părut interesantă dezbaterea. A fost bine organizată, dar, așa cum a subliniat și  profesorul Citirigă, unele informații pe care le-au spus unii dintre europarlamentari nu au fost bine documentate. Susțin părerea dumnealui privind fake news”, a precizat Andreea Antohi, studentă în anul I la Facultatea de Istorie și Științe politice. Observația prodecanului FISP, conf. univ. dr. Daniel Citirigă, a fost făcută pe fondul discuției inițiate de europarlamentarul Nicolae Ștefănuță, care a prezentat drept certitudine motivul relegării poetului latin Ovidius, la Tomis, în realitate fiind vorba despre o informație probabilă, nu certă.